The Unforgiven

NECRUŢĂTORII

Plecaţi de-acolo.

Ce maniere ! Să paşti pe acoperişul casei !

Guipago !

Rachel.

Ce zi e azi ?

Cred că marţi, mamă, nu sunt sigură.

Gustul untului mi se pare cam sălbatic.

O fi fiind de la verdele crud al primăverii.

- Guipago ! - Rachel !

Rachel, pâinea.

Rachel, pâinea ! Azi e marţi. Trebuie să faci pâine.

Nu eşti încă prieten cu mine, nu ? Nici eu.

Guipago...

mâncător de iarbă cu părul sur.

Eşti doar pe jumătate cal, ştii ?

Cealaltă jumătate e un indian Kiowa rău.

Mda.

Rachel, scumpo, o să-ţi rupi gâtul !

Amândoi !

Doar n-o să te sperii de-un stol de gâşte !

Doar ai ceva omenesc în tine !

Zboară doar un pic mai sus ca noi, asta-i tot.

Hai, Guipago.

Salutare, dle.

Avem de mâncare, dacă vrei să înfuleci ceva.

Cum te cheamă, fată ?

Rachel.

Rachel şi mai cum ?

Rachel Zachary.

Nu eşti o Zachary.

Nu sunt născută Zachary,

dar mama zice că parc-aş fi din acelaşi...

sânge.

De unde ştii cine sunt ? Nu te-am mai văzut vreodată.

Eu sunt sabia lui Dumnezeu,

pârjolul şi răzbunarea,

prin care celui înşelat i se va face dreptate iar adevărul va fi dezvăluit.

Cum arăta, Rachel ?

Ca cineva în calea vântului.

Avea o sabie.

- Cine-i, mamă ? - Nu ştiu.

Vreun vânător bătrân şi nebun, bănuiesc.

Dar ne cunoaşte.

Sau a auzit de noi, şi de mine c-aş fi un copil găsit.

Nimic neobişnuit.

Toţi texanii îi cunoşteau pe părinţii tăi,

sau măcar au auzit de ei.

- Dar felul în care vorbea... - Febra preeriei.

Ce-i aia ?

Cel mai rău lucru ce ţi se poate întâmpla. Singurătatea.

Şi eu am fost atinsă, o dată sau de două ori.

Dacă n-aş fi fost, aş fi avut o fiică cu care să vorbesc...

Du-te în pivniţă şi adu nişte morcovi şi cartofi să pun în tocăniţă.

Tu !

Cum o mai duci, dnă Zachary ?

Aş fi venit mai devreme, dar am avut un lung drum de străbătut.

Şapte ani.

Nu mă poţi ucide.

Zeul răzbunării îţi va stinge lumina zilei.

Moarte pentru moarte, şi sânge pentru sânge.

Mamă ?

Mamă, cu cine vorbeşti ?

Pleacă !

De câte ori să-ţi spun să pleci de pe casa mea ?

Iartă-mă, mă uit la morcovi.

Mamă, ce e ? Ai lacrimi în ochi.

Nu, n-am.

Drept să-ţi spun, nu-mi vine să gătesc fără bărbaţi în casă.

Şi fratele tău Ben plecat de-atâta timp...

Ce n-aş da să fie Ben aici...

chiar acum.

E mult de călărit până-n Wichita, şi-ncă mai mult înapoi.

De-abia aştept, mamă.

De-abia aştept.

Uită-te la pâine.

Creşte frumos, mamă.

Scoate-o până nu se face prea frumoasă ca s-o mănânci.

Să le duc şi băieţilor de la păşune ?

Nu. Dacă cei doi vlăjgani, Cash şi Andy, vor pâine proaspătă...

să vină acasă să-şi ia.

25, 26, 27...

ceea ce înseamnă 81 până acum !

Ne trebuie 150. Dacă nu-i avem până vine Ben...

descalec şi-mi pun eu o şa în spate.

Ben mi-a promis că mă va duce în Wichita şi-mi va arăta cum se trăieşte.

Ai mult de mers. Şi-ncă nici nu te-ai bărbierit !

Ben zice că acolo sunt fete care n-au decât nume de botez !

"Ben zice..."

Dacă nu mă-nşel, e chiar fratele Ben.

Văd c-ai reuşit, Ben.

Aşa se pare. Cum sunt mama şi Rachel ?

Bine.

- Cum eşti, Ben ? - Destul de bine, frate.

Nu doar pentru atâta lucru te-ai dus tu în Wichita.

Cum o cheamă, Ben ?

- Drept să-ţi spun, nu-mi amintesc. - Nu-ţi aminteşti ?

Asta da viaţă !

- Frumoasă ceată de călăreţi. - Te cred. I-am ales unul şi unul.

- De pe podeaua crâşmei. - Sunt treji acum.

Băieţi, vă puteţi aşeza aici.

Nu e umbră mai deasă pe o rază de şase mile.

Apa din pârâu e potabilă, dacă nu aruncaţi voi ceva în ea.

Cash !

Ăla spân, e sau nu indian ?

Când angajez un om, nu obişnuiesc să-l insult.

Cum îşi spune ?

Johnny Portugal.

Ăştia-şi schimbă numele.

E cel mai bun îmblânzitor de cai din Texas.

Vântul suflă din direcţia potrivită, pot mirosi un indian de la o milă !

Îmi pare rău că te dezamăgesc. Mirosul acela vine de la mine.

Nu m-am mai schimbat din Wichita, Kansas.

- Cât te-a costat săpunul ăsta fistichiu ? - Un dolar de argint.

În Wichita nimic nu e mai ieftin de un dolar de argint !

Totuşi, nu contează.

Friptura la Railhead's e 30 cenţi.

30 cenţi.

Noi om fi având vreun milion de lire cu numele nostru scris pe ele.

Pentru prima dată în viaţă, vom fi bogaţi.

Ben.

Rachel.

Ben !

Sunt atât de fericită să te văd !

Să nu trişaţi !

Cash !

Acum vă puteţi uita.

Ce ziceţi ?

Visez, nu-i aşa ?

Nu visez, Ben ?

- Trebuie să fi costat o avere. - Nici un cent. Absolut nimic.

Am făcut un pariu cu un om că-l ridic singur.

Cash, Andy.

Uşurel.

Cred c-am slăbit. În Wichita o făceam cu un deget.

Priveşte, Rachel. Uite cum se deschide.

Nu acolo se cântă, fată !

Ce te face atât de fericită, mamă ?

Că nu eşti bolnav sau mort sau scalpat sau şi mai rău !

Nimic nu mă poate ucide, decât fulgerul din cer.

Şi-ar trebui şi să mă lovească de două ori.

Asta chiar cred.

Ce melodie este asta, mamă ?

Mozart.

Wolfgang Amadeus Mozart.

Sună ca-n rai !

Ce este, mamă ?

Un pian !

Dumnezeu fie lăudat, un pian !

Aleluia, amin.

Probabil că Ben Zachary contează pe un an grozav,

dacă-şi strică banii pe un pian.

- Dii ! - Dar tată,...

- Vreau să-mi schimb rochia. Te rog... - Dar ăsta de pe tine ce are ?

Vrei să ţi se mărite fata, ori nu vrei ?

Îţi trebuie mai mult de o rochie fistichie pentru a pune mâna pe un Zachary. Poftim.

Tată !

Dă-mi puşca aia.

Tată !

- Ce s-a-ntâmplat, fată ? - Te-a muşcat un şarpe sau ce ?

- Un om bătrân ! - Ce om bătrân ?

Avea doar un ochi, şi purta sabie. Una lungă.

Treci înapoi în căruţă. Pune-ţi pălăria.

L-am văzut, şi sigur şi el pe mine, doar mai are un ochi sănătos.

Jos în vale

ascultă vântul suflând

Trandafiri ca raza soarelui

violete ca roua

Îngerii-n cer

ştiu că te iubesc.

Dumnezeu să te iubească, Ben, pentru că rămâi asociat cu un om ca mine.

A fost o povară...

să fac afaceri cu un om cu frica lui Dumnezeu, cinstit şi la locul lui.

Şi infirm.

Un cuţit indian a făcut asta, Mathilda.

O indiancă, Rachel.

Cât a fost ţinut captiv de indienii Kiowa.

Diavolii de Kiowa !

I-am bătut bine ultima dată, nu, partenere ?

Noi şi vecinii noştri picayune ?

Acum patru ani, de Crăciun, acolo, lângă pârâu.

Tu i-ai scos din bârlog şi eu am tras în ei.

- De patru ani nu s-au mai arătat. - Patru ani buni pentru vulturi.

Marmotă, cartofi albaştri, şi toată sarea alcalină ce-o poţi mânca !

Froze to the saddle. A sunburn right through your clothes !

Şi acea tornadă, ca un câine negru ce se-nvârtea după coadă.

Seceta din primăvară,

când pârâul a secat, şi au murit cu sutele !

Bun e azi Dumnezeu !

Dar acum...

anul ăsta, mamă, e gras !

Din mila lui Dumnezeu.

Gras cum n-am mai văzut în toată viaţa mea.

Aleluia !

Am făcut-o împreună.

Noi Rawlins şi voi Zachary.

Ce-a zis Domnul ?

Domnuşl a zis: "Fiţi prolifici şi vă înmulţiţi !"

Vă-nmulţiţi !

Noi, cei bătrâni, ne-am înmulţit cât am putut !