Vikings

O corabie ! In port !

- Janus ! - Uitati-va !

Grabiti-va ! Spre apa !

Aici !

Aveti grija.

- Cine este ? - E o corabie !

Ce este ?

O corabie ruseasca.

E doar o singura corabie.

Atunci aduceti-o in port.

Deci, am ajuns acasa.

La ce te gandesti ?

Ca s-ar putea sa fie o greseala.

Gunoiule ! Mincinosule !

Gunoi tradator !

Esti un nebun si un zeu fals !

Esti un tradator si-un las !

- Ucigasule ! - Miselule !

- Tradatorule ! - Gunoiule !

Pacatosule !

- Nu esti binevenit aici ! - Tu nu esti zeu !

- Tradatorule ! - Du-te inapoi, animalule !

Porcilor !

Plecati !

Mincinosi !

Urmati-ma. Va voi duce la Regele Harald.

Regele Harald ?

Slava tie, rege Harald Par-Frumos.

Slava tie !

Sotia mea, regina Ingrid.

Regina Ingrid.

Sper ca vei lasa sa treaca nava ruseasca care ne-a adus aici.

Bineinteles.

Nu ne asteptam sa te gasim incoronat, rege Harald.

Pe de alta parte, eu...

N-as fi crezut ca primii mei oaspeti veti fi voi doi.

Necunoscute sunt caile zeilor.

Asta asa e, Ivar fara Os

- Ce va aduce inapoi ? - Aceasta este casa noastra.

- Erati in razboi cu rusii. - Sa ne luam casa inapoi.

- De la fratele tau. - Fratii se mai si cearta.

Pot sa ajunga sa lupte in tabere diferite.

O stii prea bine, rege Harald.

Multi dintre oraseni va urasc.

Atata vreme cat veti ramane aici, veti fi in pericol.

Suntem fiii legitimi ai lui Ragnar Lothbrok.

Nu-mi poti spune ca oamenii din Kattegat nu-l venereaza

si proslavesc inca pe tata ?

Si daca sunt dispusi sa te accepte ca rege,

sigur ne vor accepta si pe noi ca sustinatori ai tai.

Daca sunteti cu adevarat sustinatorii mei.

Intoarcerea voastra ar putea sa-mi intareasca pozitia.

S-o legitimeze, cum spuneti voi.

Cred c-ar trebui sa dam un ospat,

sa sarbatorim aceasta noua si neasteptata alianta.

Fiii lui Ragnar s-au intors acasa sa sprijine noul regim.

Si totul e bine acum.

Nu sunteti de acord ?

Ce faci ?

Nu pentru mine, pentru sotie.

E bolnava. Are nevoie de apa.

Imi pare rau.

Trebuie sa impartim apa egal. Nu putem face exceptii.

Si daca moare ?

Imi pare rau. Altfel nu se poate.

In seara asta

avem multe de sarbatorit.

Fiii lui Ragnar s-au intors acasa.

Erau liberi.

Puteau alege sa mearga oriunde si faima lor

le-ar fi asigurat o primire calduroasa.

Totusi, s-au intors la Kattegat. La radacinile lor.

Mi-am dat seama

ca multi dintre voi sunteti impotriva intoarcerii lor.

Aveti

amintiri dureroase. Va simtiti tradati.

Dar va reamintesc ca zeii mereu se iarta unul pe altul.

Nu chiar mereu, n-au putut ierta ca Loki l-a omorat pe Baldur, fiul lui Odin.

Dar exceptia intareste regula !

Zeii, de obicei, fiind umani, inteleg natura umana !

Inteleg gelozia ! Inteleg ambitia !

Inteleg cum oamenii care se iubesc ajung

sa conteste sau, uneori, chiar sa-i omoare pe cei dragi !

Chiar eu am facut-o ! Mi-am omorat fratele !

Si regret in fiecare zi ! In fiecare zi.

Ivar regreta felul in care a domnit aici.

Era tanar.

Responsabilitatea era prea mare si a uitat invataturile tatalui sau.

Si fratele sau Hvitserk, n-a vrut s-o omoare pe Lagertha.

Cum sa fi vrut sa omoare o asemenea zeita ?

Amandoi si-au marturisit necazurile

si greselile !

Si au venit aici

sa fie judecati de proprii oameni.

Sunt cine sunt, dar sunt si fiii lui Ragnar totodata.

Si ar trebui sa fim fericiti c-au hotarat sa vina aici

sa-si imparta viitorul cu noi.

Asa ca spune-ne, Ivar !

Esti tu un zeu, asa cum ne-ai spus ?

Noroc !

Ai vorbit bine.

Multumesc ! Am incercat sa spun adevarul.

Nimanui nu-i pasa de adevar.

- Dimpotriva. - Nu. Hvitserk are dreptate.

Asta n-are legatura cu adevarul.

Sunteti obisnuiti cu puterea si influenta.

Dar nu poate fi decat un rege.

In vremuri de pace, si daca rusii nu ne vor ataca din nou,

ce veti face cu totii ?

Va plictisiti repede.

Tanjiti dupa aventuri si provocari.

Ce va mai ramane, in afara de certuri si galcevi ?

O noapte frumoasa.

O noapte grozava.

- Traiasca Ivar ! - Da ! Traiasca Ivar !

- Traiasca Hvitserk ! - Traiasca !

- Traiasca Ragnar ! - Traiasca Ragnar !

Traiasca Ragnar !

Ce mai e acum ?

Nu stiu.

Nu stiu ce sa fac.

Ce vrei sa spui ?

Nu cred ca destinele noastre sunt aici.

Dar, pe de alta parte, n-am idee unde ar trebui sa merg.

Parca sunt pe o barca descoperita,

pierdut pe mare, niciun pamant in zare,

o calatorie fara directie, fara sens.

Nu simti niciodata asta ?

Sunt pierdut de atata timp,

ca altfel nici n-as sti cum e.

Spune-mi, Othere, care-ti sunt cele mai timpurii amintiri ?

Nu-mi amintesc nimic din viata mea trecuta.

Asta e imposibil.

Bine atunci.

Mi-am urat copilaria.

De-abia asteptam sa cresc. Sa fiu mare.

Sa aleg cine vreau sa fiu.

Dar erai viking.

Asta ne-ai spus.

V-am spus ca sa fiti multumiti.

Asa ma puteati lua de undeva.

- Nu e nevoie sa ma multumesti pe mine. - Esti sigur ?

Jocurile tale incep sa ma oboseasca,

si refuzul tau de a fi sincer.

Ma uit in jur si vad adevarul,

unde suntem, ce am ajuns.

Nu-mi spune ca incepi sa-ti pierzi credinta, Ubbe ?

Nu tu. Sper ca nu tu.

Ce s-a intamplat ?

A murit azi noapte.

Mama lui mi-a spus c-a baut apa de mare.

Pot sa-i dau asta ?

O vos omnes qui transitis per viam,

adtendite et videte et est dolor sicut dolor meus...

Atat de putina mancare si apa.

Sarmanul baiat e doar primul.

Stiu.

Am fost plecat, Stravechiule.

O, te-am vegheat.

Chiar de sunt orb, tu crezi ca nu pot vedea ?

Nu stiu daca e bine ca m-am intors.

Harald banuieste c-am venit sa-l detronez.

Poate-ar trebui, caci nu suport gandul ca trebuie sa-l servesc.

Saracul Ivar. Nu faci legaturile.

Gandeste-te la tatal tau, stand aici, visandu-si visele

la locuri dincolo de toate astea !

Nu-ti amintesti ?

- Atunci nu aici imi este soarta. - Eu nu te pot sfatui.

Dar ti-am zarit in buzunar un posibil raspuns la intrebare...

Ivar fara Os.

Dragul meu frate,

Trebuie sa te felicit pentru cum ai reusit sa mori.

S-a potrivit perfect cu legenda creata in jurul tau.

Ce-o mai fi sarbatorit Preamaritul sosirea ta in Sala Mare.

Cum si-or fi ridicat zeii cornurile preapline

sa-l cinsteasca pe Bjorn Cot-de-Fier, fiu al lui Ragnar.

Cand ma voi alatura tie, nu vor fi ospete.

Poate ca ai avea o vorba buna sa-mi spui,

dar asta ar inrautati lucrurile.

Stim amandoi ca n-o merit.

Nu mi-am castigat locul in Walhalla,

iar usile mi se deschid doar pentru ca si eu sunt fiul lui Ragnar.

Si ce am realizat eu in viata oare ?

Am fost un betiv,

un risipitor.

L-am abandonat pe Ubbe, fratele pe care l-am iubit cel mai mult.

Am ucis-o pe Lagertha.

Singurele doua femei pe care le-am iubit au sfarsit tragic.

Nu m-am casatorit,

nici n-am avut copii.

Il urmez pe Ivar ca o umbra, dar...

nici nu stiu de ce.

Cred ca zeii ma dispretuiesc.

Dar cred ca stii deja toate astea, Bjorn.