Die ersten 200 Zeilen.
Dacă nu era Pulsul, Griffey ar fi bătut recordul lui Aaron.
Nu mai vorbi tâmpenii şi adu naibii carnea din frigider.
Hei! Ai uitat să încui asta aseară!
Fico. Fico.
E o fată.
'Neaţa, Normal. Eu şi eu avem nevoie de o zi personală vineri.
Tu şi cine trebuie să faceţi ce?
E a 75-a aniversare a naşterii marelui Bob Marley.
Mi-ar place să particip la concertul memorial pe care îl ţin în Portland.
Ei, mie mi-ar place să-mi iau liber de fiecare 12 iunie dar nu-mi iau.
- Ce e 12 iunie? - Ziua de naştere a eroului meu personal
şi poate cel mai mare vizionar al naţiunii, George Herbert Walker Bush.
Născut în 1924 în ceea ce se numea Milton, Massachussets, înainte de Puls.
- Sketchy, mişcă-ţi fundul aici. - Sunt în pauză.
- Taci din gură. Pune asta. - Ce este?
E forma lucrurilor ce vor veni. E prototipul noii veste de siguranţă Jam Pony,
pe care veţi fi curând obligaţi s-o purtaţi tot timpul.
"Jam Pony. Călare cu mândrie."
- Corect. Eu am proiectat-o. - Se vede.
Da. Va face bicicliştii noştri mai vizibili pentru alte vehicule
şi va da un aspect mai uniform golanilor şifonaţi care sunteţi.
Chiar dacă le e foame, oamenii vor arunca cu mâncare în noi dacă purtăm ceva aşa aiurea.
Le veţi purta şi vă vor place. Şi poţi spune adio la graffiti aici
şi bun venit noii haine bej a instituţiei
şi locatoare digitale ca să ştiu unde sunteţi tot timpul.
De unde vin banii în visul ăsta umed fascist al tău?
De la noul nostru patron, domnul Gurmook Sivapathasundaram,
care e pe drum din Bangalore, India, chiar în timp ce vorbim.
- Cumpără locul ăsta? - Da, ca o investiţie.
M-a împuternicit să institui reforme ca să fac Jam Pony să meargă mai eficient.
Începe cu repararea toaletei femeilor.
La timpul ei. Prima pe ordinea de zi,
vreau toate semnăturile neautorizate, graffiti şi altele scoase de pe dulapuri.
Nu vreau să intre domnul Sivapathasundaram şi să găsească o mare mizerie.
Hei, sunt eu, Brin.
Ştiu că nu trebuia să te contactez, dar nu am avut de ales.
Am avut o întâlnire îndeaproape cu oamenii lui Lydecker în L.A.
Am nevoie de ajutorul tău. Îţi explic totul când te văd.
Când?
Voi fi acolo.
- Frumoasă privelişte. - O, da. Frumoasă zi.
Arăţi ca naiba.
Avem o problemă la care avem nevoie de ajutorul tău.
Ştii că mereu sunt bucuros să fac ce pot.
Eşti la curent cu situaţia de la Vatican?
Doar ce citesc în ziare.
Noul Papă a ieşit la atac contra prietenilor noştri din Parlamentul Italian.
E popular.
Dacă o ţine aşa, va distruge întreaga Coaliţie Mediteraneană.
Consider-o rezolvată.
Nu putem avea nici o responsabilitate.
Îmi ştii copiii. Te-au dezamăgit vreodată?
Ştii că apreciez tot ce ai făcut pentru noi.
Atunci poate poţi face tu ceva pentru mine.
Convinge Comitetul să dea mai multe fonduri ca să pot aduce Manticore la nivelul 3.
Te sprijin la asta. Ştii asta, Deck.
Dar cu oamenii ăştia se ajunge mereu la acelaşi lucru - X5.
Trebuie să le poţi spune că faci progrese.
Pentru ce crezi că sunt în Seattle? Pentru vreme?
Mă apropii de unul chiar aici în oraş.
Kendra?
"Domnul Multiplu s-a întors în oraş."
O, Doamne.
- Zack? - Lydecker.
Am încercat să-l opresc.
Dar a prins-o pe Brin.
Să ne uităm la asta.
- Trebuie să-ţi schimb pansamentul. - Trebuie să te dai deoparte.
E în regulă. E un prieten.
- Alt prieten? - Exact.
De ce m-ai adus aici? Am venit la tine pentru ajutor.
Şi asta şi primeşti.
Acum spune-ne ce s-a întâmplat cu Brin. Ai spus că a prins-o Lydecker.
- Ştie totul despre ce suntem noi. - Vreau să vă ajut.
Poţi avea încredere în el. Spune-ne ce s-a întâmplat.
A fost neglijentă. A fost prinsă.
- Sfârşitul poveştii. - Ce ar trebui să însemne asta?
- S-a dus, Max. - Şi o s-o lăsăm lui Lydecker?
Vrei să ne ducem după ea şi să-l fraierim a treia oară?
Nu putem să nu facem nimic.
Nu vom încălca securitatea operaţiei pentru o încercare de recuperare idioată.
Trebuie să accepţi ce s-a întâmplat şi să continui. Este clar?
Nu eşti şeful meu, Zack. Ştii ce? Poţi să-ţi faci griji de securitate pentru amândoi.
- Voi face orice trebuie s-o aduc înapoi. - Cum? Probabil e deja la jumătatea drumului spre Manticore.
- Eu nu cred. - Nu te băga în asta.
Fata asta va face ce va face,
indiferent de ce spui tu sau altcineva, aşa că ai 2 variante: te dai deoparte sau te bagi.
Este cum a pus.
Nu poţi pune o maşină de ucis îmbunătăţită genetic în autobuz spre Manticore.
Nu găsesc înregistrări de convoaie militare ieşind din oraş sau trafic aerian neobişnuit,
deci cred că există posibilitatea ca ea să fie ţinută prizonieră undeva în Seattle,
- poate la baza lui Lydecker. - Da? Şi unde-i asta?
Stai puţin.
- Vreţi să vă întoarceţi la Jam Pony? - Nu poate.
- Nu pentru jumătate de oră. - De ce?
Normal a spus că dacă mai fac două curse înainte de prânz,
o să mă declare angajatul săptămânii.
- Îngrozitor. Normal începe să mă sperie. - Serios. Pe bune.
Dacă-l lăsăm în pace, suntem la un pas de teste obligatorii de urină.
- Şi ce ar testa? - Cum îl ştiu pe Normal, probabil aroma.
Dacă se face înţelegerea cu indianul,
Normal primeşte mai multă putere, control şi mai mulţi bani s-o susţină.
- Mai bine ne-am căuta slujbe noi. - Doar că nu se găsesc.
Totul era ca lumea până Sivapatha-Spinderella
s-a hotărât să facă Jam Pony parte a imperiului său de afaceri.
Poate se va răzgândi când îl va vedea.
Sau poate l-am putea ajuta.
- Ce vrei să spui? - Nu ştiu.
Original Cindy trebuie să-i dea de cap.
Amicul nostru Lydecker e o fantomă de prima mână.
Orice operaţiune desfăşoară el acolo, o acoperă foarte bine.
Ai căutat în "Pagini Aurii" la "operaţiuni elicopterul negru"?
Altă probă de spirit de la Manticore.
Bine, nu-i găsim echipa. Poate-i găsim cocioaba sau pe unde pierde timpul.
Poate face parte dintr-o echipă de bowling, ceva.
Uite dosarul lui de la Ministerul Apărării. "Donald Michael Lydecker".
"Născut în 1968. Înrolat în armată imediat după şcoală."
- "Însurat cu o consăteană iubită." - Emoţionant.
"Acceptat la OCS. Termină primul din clasă."
"Repartizat la Batalionul 3 Rangeri".
"În acţiune în Panama, Kuweit, Somalia".
"Avansat căpitan. Repartizat la Delta Force. Legiunea de Merit. Inima Purpurie."
- Da, da. Prindem ideea. - Se pare că era în urcare până în 1995.
Nevasta lui a fost ucisă. Ucigaşul nu a fost găsit.
Probabil a făcut-o chiar el.
Comportamentul i-a devenit haotic. Şase infracţiuni disciplinare.
"insubordonare, comportament dezordonat, condus beat." I-a adus trecerea în rezervă
şi nu în cele din urmă un formular de trimitere la ADAP în 1996.
- ADAP? - Program de Abuz de Droguri şi Alcool.
- Program de reabilitare pentru armată. - Trebuie să-l fi schimbat mult
dacă a fost numit şef la Manticore. Probabil încă are efect.
- Ca "Mă numesc Don şi sunt alcoolic"? - E un loc de început. Vii?
Care e obiectivul nostru? Bem câtă cafea neagră putem?
Găsim omul care ne duce la obiectiv. Sau ai dormit la lecţia asta?
În afară de ce i-am spus soldatului de aici,
pleci să cauţi un om care şi-a petrecut ultimii zece ani încercând să te prindă.
Am petrecut ultimii zece ani căutându-l, şi Brin şi ceilalţi.
- Asta m-a făcut să continui. - Vezi să nu te omoare.
Vrei să mai spăl podeaua o dată?
Nu, mie mi se pare curată.
Dar vrem ca Jam Pony să fie la înălţime când vine domnul Sivapathasundaram, nu?
Corect.
E vreun cod special de ţinută mâine?
- Nu. Nu pare nimic. - Poate ar trebui să nu-mi schimb coafura.
- Nu vreau să apar prea... etnic. - Va trebui să-ţi foloseşti judecata.
Ştiu că India poate fi un loc conservator când e vorba de rolul femeilor
şi sexualitate şi aşa mai departe, dar când domnul Sivapathas...
undaram.
Când se va uita la mine, va vedea un angajat muncitor,
şi să nu tânjască după o femeie albă, obidientă, care să-i fie jucărie.
- Ai cuvântul lui Original Cindy pentru asta. - Apreciez asta. E încurajator.
Angajatul lunii a făcut nişte cafea Blue Mountain proaspătă din Jamaica
pentru a-şi arăta recunoştinţa pentru această onoare.
Mulţumesc, Herbal. Foarte frumos din partea ta.
Ce crezi? Să o las mai moale
în caz că acest Supapapa-Superman are o problemă înţelegându-mă pe mine şi pe mine?
Cred că dl. Sivapathasundaram va fi la fel de mulţumit ca şi mine,
pentru că ne-am descurcat împreună aici.
Uită-te la asta. Un pic de muncă n-a omorât pe nimeni.
Bip-bip-bip.
E delicioasă.
- Sunt alcoolic şi mă numesc Don. - Bună, Don.
Sunt nou în oraş.
Am nişte treabă aici. Am venit la aceste întâlniri în ultimile săptămâni.
V-am ascultat pe câţiva dintre voi. În seara asta aş vrea să iau eu cuvântul.
Băutura aproape mi-a distrus viaţa.
M-am trezit într-o dimineaţă,
m-am uitat în jur, şi eram pe podea.
Am hotărât să nu mă mai ating de băutură.
De atunci am fost treaz.
Aud foarte des când spuneţi că lucrurile trebuie luate pe rând.
În ceea ce mă priveşte, asta este o laşitate.
Iei o decizie şi iei controlul asupra vieţii tale.
Nu ai nevoie de o putere mai mare să te ajute.
Nu ai nevoie de un îndrumător.
Ce ai nevoie e o minte puternică, voinţă şi caracter.
Alcoolismul nu e o boală.
E o slăbiciune.
I-aţi ridicat o biserică. Vă închinaţi la altarul văicărelii.
Vin aici dintr-un singur motiv.
Ca să ţin minte ce nu vreau să devin.
Neajutorat,
neputincios şi slab.
Mulţumesc.
Pe loc repaus.
- Ce naiba faci? - Urmează-mă!
A venit dl. Sivapathasundaram?
Nu încă, amice. Nu te simţi prea bine, nu?
Sincer îţi spun că nu m-am simţit aşa de rău, de când am avut holeră în copilărie.
Ascultă. Spune-i d-lui Sivapathasundaram că voi fi acolo cât de curând posibil.
Du-te la treaba ta.
Bea lichide şi las-o pe Original Cindy să se îngrijoreze de dl Mr Sivapathasundaram. Am terminat.
O, Dumnezeule.
Scârbos. La naiba, chestia asta e tare.
Jam Pony a fost creat în 1999
de un hip-hoper în ascensiune, MC pe nume Bootney Lee Farns...
Mă scuzaţi. Persoana cu care ar trebui să mă întâlnesc, dl Ronald.
- Unde e? - A avut o urgenţă medicală.
Şi m-a rugat să vă pun în temă cu operaţiunea noastră, în lipsa lui. Pe aici, vă rog.
Aici e centrul nervos al Jam Pony, biroul dispecerului nostru.
No comments yet. Be the first to leave one.