Die ersten 200 Zeilen.
CASA DRAGONULUI
Helaena.
Helaena.
Helaena!
Iartă-mă că îți tulbur odihna.
Ai primit vești de la mama?
Nu.
Și nici nu le aștept, până când...
Aemond ți-a cerut să i te alături în luptă?
Așa și-a închipuit și lordul Corlys.
Când eram mică, îmi doream să zbor.
Dar acum, când...
Când sunt cu Dreamfyre...
este...
Și apoi a fost prea mult.
Cred că tatăl nostru a simțit la fel.
A renunțat la forța dragonilor și a îmbrățișat o viață mai tihnită.
Nu și-a dorit să se lase schimbat.
Ești de părere că dragonii ne schimbă, într-un fel sau altul?
Acum, ai mulți dragoni.
Nu ești tu însăți schimbată?
Nu.
Nu îmi doresc să fiu.
Am vrut să pun capăt rivalității noastre și să restabilesc ordinea cuvenită.
Helaena...
Sora mea...
Cred că e posibil să fii o Visătoare.
Că...
vezi anumite lucruri.
Uneori văd diferite frânturi.
Unele, mai limpezi decât altele.
Ce ai văzut ultima oară?
O iapă cenușie.
Dar pe Daemon? Pe el l-ai văzut?
Atunci, pe Lupii de Iarnă?
Sau Tumbletonul?
Va fi supus Ormund Hightower?
Nu știu.
Nu știi sau nu vrei să-mi spui?
Îmi poți refuza cererea ca soră, dar, ca regină, te pot constrânge.
Acum spune-mi ce știi!
Spune-mi că nu a fost o greșeală!
Că voi izbândi, după cum e negreșit voia zeilor.
Spune-mi!
Mamă!
Ți-am spus că voi veni, dacă voi putea.
Nu ai fost luată ostatică?
Nu, sora ta e captivă.
Eu am reușit să rămân ascunsă și să fug.
Ai fost înțelept să rămâi aici, să nu te găsească nimeni.
Am crezut că m-au părăsit toți.
Cum mi-aș putea părăsi...
fiul cel mai bun și cel mai credincios?
Orașul a căzut, Aemond.
Tu ești tot ce mi-a rămas.
Drumul a fost lung și primejdios. Mi-ar prinde bine un pat.
Și Aegon?
Aegon e mort, cel mai probabil.
Am făcut tot ce am putut.
Și pentru tine.
Dar te-am dezamăgit, Aemond.
Nu.
- Eram prea tânără. - Niciodată.
Eram doar o copilă.
În clipa asta, îți voi dărui un fiu.
Aemond!
Aemond!
Ce ai văzut?
Aemond!
Deschideți porțile!
- Au traversat Apa Neagră. - Câți?
Douăzeci de mii. Sunt la o zi, două distanță.
Așadar, amicul tău șters, dar ambițios din Dorne a pierit zadarnic în noroi.
Nu mai are importanță.
Acum am o piesă pe tablă care-o va îngenunchea pe javră.
Și care ar fi aceea?
- Prințul meu! - Mișcă!
Unde e fata?
Unde e Rhaena?
Observ că renunțăm la curtoazie.
E aici?
A zburat imediat după ce ți-am trimis vorbă.
Nu am putut să o rețin.
Pune-o în lanțuri, la nevoie! Închide-o în temniță!
Îți închipui că e ușor să silești un călăreț de dragoni
să facă ce nu își dorește?
Mă dă și pe mine în vileag.
M-a rugat stăruitor, cu lacrimi în ochi,
și a jurat că va rămâne ascunsă aici.
Vorbele despre un călăreț de dragoni în Vale sunt în floare.
Sătenii vorbesc despre o fată sălbatică din munți,
ce trăiește printre urzici și oi.
Mi-a ajuns cu povestea asta.
E în interesul meu să o înștiințez pe regină.
Nu!
Poate că vei slăbi furia Rhaenyrei, dar nu o vei ocoli de tot. Dă-mi o zi.
Te rog.
A tot umblat încolo și-ncoace, căutând să afle ceva despre Vhagar.
A fost văzută în apropiere de Fairmarket.
Așa că pot doar să bănuiesc...
Suntem cu două zile în urma lui Aemond.
Sunt sătulă de mult de căutările astea nesfârșite.
Nu pot să nu mă gândesc că Rhaenyra mă pedepsește
sau, cel puțin, mă trimite departe de ea.
Ne socotește doar unelte bune de mânuit.
Milady, mă întrebam dacă aș putea apela la bunăvoința ta.
Tata își dorește ca eu și Alyn să devenim fii legitimi
și să purtăm numele Velaryon.
Regina șovăie să-i împlinească dorința.
Știi în ce ape mă scald după Defileu.
Nu cred că vorbele mele o vor îndupleca.
Dar ale tatălui tău, poate?
De ce vă bateți capul acum cu nume și titluri?
Îți înțeleg nemulțumirea, dar negreșit dragonul valorează mai mult
decât orice titulatură de lord.
Ne interesează doar pentru însurătoare, mai precis...
dacă vreunul dintre noi ar intra în grațiile unei lady de viță nobilă.
Așadar, a vorbit cu tine? Fratele tău?
E Vhagar?
Nu.
Nu credeam că vom scăpa din Fortăreața Roșie,
dar ser Adrian a rămas credincios și de neclintit.
Ne-a condus la o poartă secretă și...
Și am avut destui bani la mine pentru cai.
Am încercat să ocolim drumurile,
dar pădurile au devenit pe alocuri de nestrăbătut.
Acum sunt sălbatici prin păduri.
Fără ajutorul lui, nu aș fi ajuns aici.
Rhaenyra a ocupat castelul, dar el a rămas loial.
M-a ajutat cu riscul propriei vieți.
E un...
Te-am jignit cu ceva?
Nu.
Tu ești tot ce mi-a mai rămas.
Iată-l, el e. Protectorul și călăuza mea, ser Adrian.
Alteță!
Ei bine, din câte se pare, îți sunt îndatorat.
Am făcut doar ceea ce mi-a dictat conștiința.
Regina moștenitoare a fost tratată rușinos.
Aemond!
Îmi pare rău, mamă.
Dar aici sunt secrete și nu pot să mă încred într-un străin.
Aici erai!
Ai sosit numai bine pentru cină.
Maesterii îmi spun că grăsimea de vită face bine la oase.
Mă întreb cum poate fi prielnică o substanță atât de alunecoasă.
Degustă vinul, lord Corlys!
Am constatat că alungă mirosurile urâte ale locului.
Ce urmărești, Hightower?
Ce e ăsta, un fel de ultim ospăț?
Plăcintă cu carne de porumbel înainte de eșafod?
Dimpotrivă.
Sperăm să ne bucurăm de compania ta multă vreme de acum înainte.
Ne vei fi de mare folos în mica noastră inițiativă.
În calitate de ce? Ostatic?
Are oare regina sălbatică o inimă atât de blândă,
încât să se lepede de coroană de dragul Mâinii sale îndărătnice?
Mă cam îndoiesc.
Velaryonii, pe de altă parte...
Cu lordul lor drept gaj,
oamenii din Driftmark vor șovăi să meargă în Debarcaderul Regelui,
iar fără ei, orașul va fi măcinat iar de propria neorânduială.
Cum ne va ajuta asta, când Lupii de Iarnă aproape că ne bat la porți?
Îți zic un lucru.
Mă gândesc tot mai mult să-mi restrâng alimentația...
la regnul vegetal.
Aidoma locuitorilor din Naathi.
Dacă ai isprăvit cu învățăturile...
Și chiar, ce anume vezi la ei?
La Targaryeni,
la neamul lor?
Ești un bărbat umblat. Ai văzut cu ochii tăi minunile lumii.
De ce te îngrădești într-o alianță anostă cu sălbaticii lipsiți de curiozitate?
Firește, soția ta era de-un sânge cu ei.
Și a pierit după cum era de așteptat.
Aș crede că, după ce ai văzut cum se mănâncă între ei...
Aș vrea să mă întorc în temniță.
Cum poftești.
A, lord Corlys, înainte să pleci...
E într-o bună dispoziție rară,
ca și cum ar urma să aibă o mare izbândă.
Pare să creadă că, ținându-l captiv pe lordul Corlys...
El e piesa de pe tabla sa?
Cu ce ne ajută acum neorânduiala din Debarcaderul Regelui,
când avem o oaste la porți?
Eu sunt, chipurile, regele.
Ce fel de conducător sunt?
Ar trebui să stau degeaba, neputincios, cât timp un nebun ne expune măcelului?
Dimpreună cu toți oamenii noștri?
Din câte se pare, nu avem încotro.
Unii visează să se scalde în glorie nepieritoare.
Să se ridice deasupra sorții întregii omeniri.
Îmi pare rău...
pentru prietenul tău.
El însuși a vrut să se prefacă în țărână.
I-aș putea porunci oștii să se predea.
Și apoi?
Să atârnăm cu toții în ștreang?
Ai putea să-ți iei zborul, călare pe Tessarion.
- Fără tine ca pretext... - Ar continua cum a început.
No comments yet. Be the first to leave one.