The Gardener (El jardinero)

Fiul meu, Elmer

când avea șase ani.

i-a fost afectat grav

de a simți emoții.

nu a simțit nici afecțiune,

nici bucurie,

nici iubire.

Da, pare îngrozitor...

dar uneori...

era un mare avantaj.

Totul e mai simplu

când nu simți nici neliniște,

nici frică, nici vinovăție.

GRĂDINARUL COPACI ȘI PLANTE

că îi lipsea ceva...

de ce nu era ca toți ceilalți.

Mai târziu, o lăsa baltă.

Îi ajungeau plantele sale,

cărțile sale,

duba sa...

și, mai ales, iubirea pe care i-o ofeream.

IEȘIRE DIN PONTEVEDRA

GRĂDINARUL

Bună, scumpule!

Spală-te pe mâini!

Ți-e foame?

- Plaja îmi provoacă mereu foame. - Cina e gata. Așază-te!

- Gata? - Gata!

Te iubesc.

- Nu mănânci? - Nu.

Când termini treburile alea, mi se taie pofta.

Fasolea a ieșit grozav.

Nu mi-aș da seama după expresia ta.

mai mult decât orice pe lume.

De mic, a dezvoltat o legătură deosebită

cu copacii și cu plantele.

să mimeze cu ele emoții inexistente.

pe care le planta în spatele casei.

„Botanica e știința frumuseții”,

îmi spunea adesea.

E adevărat.

chimie și geometrie

pentru aspectul lor artistic.

Știință și frumusețe.

că secretul constă în îngrășământ.

PEISAJ ATLANTIC

păstrează multe minerale,

care sunt foarte hrănitoare pentru plante.

decât un cadavru.

GRĂDINARUL S1.E1 ∙ Peisaj atlantic

Așa e! Cadavrul încă nu a apărut.

Plaja e închisă.

Torres și Carrera, Poliția din Pontevedra.

Cercetăm dispariția lui Antón García Martín.

Zi că n-am venit degeaba!

Aveți noroc.

Încă n-am găsit trupul.

- Unde sunt lucrurile rămase? - Acolo, pe nisip!

Le-a văzut un cuplu din O Grove.

Nefiind nimeni în apă, s-au alarmat și ne-au anunțat.

Vor tot căuta, dar nu cred că vor găsi nimic.

De ce?

Probabil că l-a tras curentul în larg.

Atunci, ce facem?

Așteptăm. Știind s-o faci, 90% dintre cazuri se rezolvă singure.

Adesea, apar de la sine. Vii sau morți, dar apar.

Cred că apa e foarte rece. Tu ai înota?

Nici vara nu înot în mare.

- De ce? Nu știi? - Sigur că știu, dar nu înot în mare.

Ce misterios, nu?

Îți povestesc mai târziu, la o bere.

Și-a împăturit hainele cu grijă. Le-a lăsat acolo.

Nu ți se pare ciudat?

Soția e în parcare.

Cine a sunat-o?

Da, sunt lucrurile lui.

Trebuie să le păstrăm până apare soțul dvs.

- S-a înecat? - Probabil l-a tras curentul sau un vas ...

Încă nu putem ști exact ce a pățit.

Aia e mașina lui?

- Da. - O s-o verific, dacă nu vă supărați.

Soțul dvs. e un om ordonat?

Nu prea,

dar îi place să înoate la apus.

Apa e foarte rece în perioada asta.

Așa e.

E un tip dur.

Soțul meu a dispărut.

Poliția îl crede înecat pe plajă.

Marea e agitată. Au spus la știri.

Nu se va întoarce, nu?

Dvs. și fiul sunteți în siguranță, dnă!

- Soțul dvs. nu mai e o problemă. - Mulțumesc!

Să fie pentru binele suprem al copilului și al femeii!

Să se îndrepte răul!

Să ne aducă și nouă multe beneficii,

ca să ne întoarcem în Mexic, acasă!

Să vrea să ne-o vândă,

iar eu să am cu ce să o cumpăr!

Amin!

PEISAJ ATLANTIC

Bună, Elmer!

Peisajul tău e superb.

Mersi!

Cum merge cu Grădina anului, fiule?

Bine.

Va trebui să vorbești cu o comisie. Știai?

Ai putea vorbi tu?

Eu? Nu. Nu sunt eu artista.

Nu știu. Nu cred că e o idee bună.

De ce?

Tu cunoști plantele

și meriți recunoaștere, fiule!

Te pricepi.

Nu și la oameni! Nu știu ce să zic.

Nu trebuie să spui nimic, Elmer!

Fă doar ce știi să faci, ce te-am învățat!

Unde e albumul foto cu mine, cel pe care îl ai mereu în camera ta?

E aici.

Vreau să vezi o poză. Scoate-l!

Caut-o pe cea în care sunt în casa din Mexic

după ce am câștigat un premiu.

Port o rochie cu bretele.

Ai găsit-o?

Cum arăt?

- Ești fericită. - Vezi?

E plăcut să primești un premiu. E satisfăcător, Elmer!

Când mergem în Mexic?

Când o să am toți banii.

Mereu zici așa! Când o să-i ai.

Nu ajung niciodată.

E o casă scumpă, Elmer!

Ce vrei să-mi spui?

Că te mint?

Te-ai supărat?

Nu, fiule, dar ai grijă ce spui!

Încerc s-o scot la capăt, iar tu îmi spui asta.

E foarte neplăcut, Elmer!

Iartă-mă, mamă!

Nu-i nimic, scumpule!

O să pregătesc cina.

Ți-e foame?

Sigur!

Obișnuiește-te cu ideea de a vorbi cu comisia, Elmer!

Dnă Jurado!

Spuneți! Bună ziua!

Sunt Sabela Costeira.

Aș dori să vorbim ...

între patru ochi.

Aveți un fiu. Nu-i așa, dnă Jurado?

Am unul, da.

MAMA TA NU TE VA UITA NICIODATĂ

Și eu aveam unul.

A murit acum opt luni.

Îmi pare foarte rău.

El era bucuria mea,

iubirea mea...

singurul lucru curat și real din viața mea.

Ați dori să vă ajutăm să creați un loc în amintirea lui?

N-am venit să vorbesc despre plante.

Atunci, cu ce vă pot ajuta?

Nu mă voi odihni în liniște

până când vinovata de moartea lui nu va înceta să respire.

Nu prea știu cum vă pot ajuta.

Ba știți!

Dacă doriți să colaborăm,

trebuie să înțelegeți că noi facem ca problemele să dispară.

Într-o zi, sunt. Apoi, dispar. Atât!

Nu e ușor să faci o problemă să dispară. Durează.

Trebuie procedat cu mare grijă.

Voi fi foarte generoasă.

Uitați!

Asta e problema care vreau să dispară.

Foarte bine!

Încă una?

E prea devreme.

Elmer! Gândește-te!

E mult.

Am putea cumpăra cu asta casa din Mexic.

Asta e ultima, nu?

E ultima. Apoi, gata!

CLASA A II-A B

Bine! Haideți, copii! Pe aici!

Bună! Hai!

Du-te cu tata! Hai!

CLUB DE CANOTAJ

Nici nu vii la antrenament, aiurito!

Poate că nu!

Nu e antrenament mâine, nu?

- Glumești? - Ești mahmură?

- Ai întâlnire? Da! Ai! - Cu cine?

Știți deja cu cine.

Cine știe? Ar putea fi prins sub o plută cu midii, în sfori sau...

Da. Dacă îți trece prin minte altă teorie, sună-mă!

Bine. Mulțumesc!

Tu plătești cafeaua.

Poftim! Cadavrul nu a apărut și au întrerupt căutarea.

Ce spune Garda de Coastă?

- Și lor li se pare ciudat. - Poate fiindcă nu s-a înecat.

Sugerezi că ar putea fi un răpitor? De exemplu, un rechin?