Revival

Aveți grijă, doamnă. Vine necunoscutul.

Oamenii mă întreabă mereu

dacă am impresia că cei care ard simt durerea?

Oamenii te întreabă așa ceva?

Eu le povestesc despre Jerry Bowers.

Avea o boală unde nu simțea durerea.

Putea-i să-l înjunghi. Nu simțea nimic. Tare, nu?

Aparent, trebuie să simțim durerea ca să rămânem în viață.

Altfel, ne-am băga mâna în tocător și n-am ști nimic. În fine, trecem peste.

Haide.

Mai degrabă John grasul. E greu de numa.

Totu-i pregătit.

- Fiți atentă, dră Toe. - E Tao.

Sunteți vegetariană, dră Tao?

- Nu. - Personal, îmi place carnea prăjită.

Crezi că oamenilor le pasă de lucrurile astea?

Cred că după ce rămân fără lacrimi, nu le mai pasă deloc.

E un segment despre servicii neobișnuite ale oamenilor din oraș...

Aș spune că asta se încadrează.

Ce-a fost asta?

- E normal așa ceva? - Fir-ar să fie, Benny!

Dumnezeule! Sunt vii!

- Deschide ușa! Deschide-o! - Încerc! Trebuie să anulez sistemul!

Nu pot deschide ușa!

- Vor fi flăcări peste tot! - Grăbește-te!

Ce se petrece?

Asta nu-i vina mea.

- Cu siguranță nu-i vina mea. - Când e vreodată, tată?

Ce vrei să spui cu asta?

Normal că faci așa!

Ai fugit de când te-ai împotmolit în cazul Blackdeer.

Fac ce-i mai bine pentru mine și Cooper!

Îmi trebuie un început nou. Tuturor ne trebuie.

Foarte drăguț. După câte a pătimit familia noastră.

Fir-ar să fie!

Ce naiba se petrece?

Oprește-te.

- E tare hanoracul, mamă! - Da.

Stai. Ce!?

N-am mai văzut relicva asta de mult. Există un motiv pentru asta.

Nu pot. Sunt cu fiica și nepotul meu acum.

Trebuie să închid. Te descurci tu.

Încă folosești scuza cu familia?

Ce vei face când nu vom mai fi? Nu-i ca și cum poți fi sincer.

Cuvinte mari dintr-o gură mică. Te ascunzi. Îmi iei nepotul.

Renunți la mine. La oraș. La sora ta!

- Vorbești serios? - Și-s și șeful tău!

Când voiai să-mi spui?

Fir-ar să fie!

Da, cred c-am uitat cât de ușor e să vorbesc cu tine.

Consideră asta preavizul meu.

Da. Ce-a făcut Randy? Cum adică?

Stai puțin!

Ce?

Bun. Mai ușor.

Da, uite...

Ce?

Și unde au mers?

De unde naiba să știu eu?

Da.

Mă ocup eu. Tu stai locului, da?

A venit apocalipsa? Ce se petrece?

O chem pe Seeley să stea cu Cooper.

- Am nevoie de tine. - Ce?

Ce se petrece, tată?

Nu știu exact. Du-te la Randy. Vezi ce s-a activat așa.

Încă ești un ofițer de poliție pentru încă două săptămâni, da?

Către toate unitățile.

Avem nevoie de ajutor urgent.

Cineva în pădurea din est. Altcineva la...

Cordona Drive...

Fir-ar.

Jeannie, ești acolo?

Jeannie, răspunde.

Ce naiba?

Alertă! Către toate unitățile. Avem nevoie de ajutor...

- Mă poți ajuta? - Ce se petrece?

- Dna polițist? - Unde naiba sunt?

Nu știu ce se petrece.

E cumva vreo glumă?

Ce căutăm aici?

Stai! Ce zi e astăzi?

Nu înțeleg.

Dra Cypress?

Știi ce se petrece aici?

- Doamnă? - Mă poți ajuta?

Mi-ai văzut mama? Vreau la mama.

- Cineva m-a îngropat de viu. - Dna polițist!

Revival - S01E01 „Nu-i spune tatălui”

Au trecut 35 de zile de la Ziua Învierii

și după două săptămâni de nesiguranță, carantina a fost în sfârșit ridicată.

Decizia surpriză a primarului Ken Dillisch

de mai puțin de 48 de ore

permite rezidenților să-și părăsească casele,

să meargă la muncă și să se vadă cu cei dragi.

Totuși, autoritățile insistă ca această carantină

să rămână deschisă însă cu puncte de control CDC,

asigurând faptul că nimeni nu pleacă din Wausau cât timp investigațiile

cu privire la înviere, continuă.

Departamentul șerifului continuă înregistrarea cetățenilor înviați

și îndeamnă cetățenii să raporteze noile cazuri.

Până acum, 47 de inși au fost identificați,

toți morți într-o perioadă de două săptămâni...

iar ulterior Ziua Învierii pe data de 18 decembrie.

CDC-ul asigură publicul că nu trebuie să fie alarmați.

Guvernatorul Harris a detaliat regulile carantinei

la conferința de presă,

cum că doar serviciile și bunurile vitale pot trece bariera și procesul de acceptare

încă este discutabil.

Nu există o dată fixă pentru această schimbare...

Isuse Hristoase.

Kay? Ești acasă?

Ce se petrece?

S-a terminat cu carantina. N-ai mers acasă deloc?

Tatăl tău nu-i șeriful?

Am avut câteva chestii de rezolvat.

Știi care-i faza? Când a început nebunia,

trebuia să-mi vizitez fratele în Northwestern.

- Și? - Puteam fi în Chicago tot timpul ăsta.

Nu să stau în carantină în Wausau cu o mână de zombalăi.

Poftim?

Știi ceva? Orele încep mâine și oricât de încântată aș fi

să merg la școală cu o persoană moartă...

Fir-ar Shelly să fie, trebuia să stea moartă.

În fine.

Trebuie să-mi iau lucrurile din mașină.

Și poate după asta putem să...

Să facem puțin curat pe aici? După ne putem uita la un film.

Scuze.

Stai puțin. Ți-am îndoit capota.

- Nu-i a mea. - Bine.

- Să lăsăm un bilețel? - Nu.

Asta-i mașina ta?

- Băi! - Da?

- Vorbești prea mult. - Bine.

- Bun. - Da, așa.

- Bun. - Așa.

- Ești bine? - Da, m-am lovit la picior.

- Chiar facem asta? - Da.

- Nu-i o idee bună. - Eu cred că e.

E o haină groasă. Scuze.

- E foarte mare. - Da, uite...

Îmi place situația.

- Da. - Dar poate am putea

să vorbim despre serviciile noastre...

Chiar o facem?

A fost o lună grea. Ăsta-i sutienul cel bun.

- Nu-mi strica seara. - Bine.

- E telefonul tău? - Fir-ar!

E dădaca.

- Dădaca... - E totul în regulă?

Da, Coop e la somn. Unde ești?

- Afară. Ce e? - E vorba de Lester.

Să...

- A găsit un cal mort. - Și?

Du-te verifică. Vezi al cui e.

Nu-s de la protecția animalelor să am grijă de un nemernic bogat.

Fir-ar să fie, Dana, nu acum. N-am nevoie de porcăriile tale.

- Du-te acolo și ocupă-te. - Fir-ar!

- A fost dădaca? - Nu-ți face griji.

- Bine. Merg, e în regulă. - Da.

Da, am să merg. Nu-ți face griji.

- Îmi pare rău, plec. - Bine.

- Bun. Haina. - Da.

- E rece. N-o uita aici. - Bine, mersi. Ai grijă.

- Da. Și tu. - Bine.

Te pot suna cândva?

- Bine. - Da.

Bun...

Îți iau numărul data viitoare.

- Ce crezi? - Ce naiba? Lester!

Vrei să fac cu inima?

Normal că nu. Dar dacă nu renunți la mâncare nesănătoasă cum am zis,

vei face cu siguranță cu inima.

- Nu mi-ai citit cărțile? - Putem trece peste

- toate amintirile tale? - Te informez, că până și-n 1982

credeam că zielele bune sunt înaintea mea.

Cartea mea de succes, Un Secol Puternic ...

Lester.

- Calul. - Ce crezi că l-a omorât?

Nu știu. I-ai vorbit până a murit?

Să fie coioții?

- Ai venit cu mașina până aici? - Da. Am parcat după deal.

Apoi am făcut mișcare.

Ce faci?

Nu știu. M-am împiedicat...

și-am simțit o durere în mână...

Cooper! Haide!

Apoi m-am trezit. Totul s-a întâmplat într-o clipită.

Și mă simt la fel.

Și știu că forțele de ordine ale șerifului

au un registru cu fiecare cetățean înviat.

Mai știu că-i în siguranță să ieșiți din case.

Vei întârzia. Mișcă-ți fundul!

Nu vreau să stric afacerile, dle primar,

dar credeți-mă pe cuvânt: mai ușor cu carnea roșie.

Cooper! Trebuie să mergem!

- Nu mai țipa, mamă. - Isuse!

De cât timp stai acolo?

Chiar crezi că-i în regulă să ne întoarcem la școală?