Palermo Shooting

Traducere PREL GHENCEA

Ce zi e ?

N-am idee.

Timpul nu trecea aşa...

Când eşti copil, simţi lucrurile altfel.

Totul durează ciudat de mult !

Dar acum...

Nu mai dorm mult.

Cum mă afund într-un vis, mă trezesc că încep altul.

Ca şi cum fiecare somn e o "mică moarte".

Hai că poţi !

Nu te mai gândi, fă-o !

Trage aer în piept...

Şi sari !

Unu...

doi...

şi trei !

Data trecută a mers.

Eşti norocos dacă înveţi să înoţi când eşti mic.

Nu te mai faci de râs.

Mama e de vină !

Îi era frică de apă.

Aşa că, mi-era şi mie...

Nu era o problemă înainte. Acum este.

Cum merge, băieţi ?

Asta se potriveşte.

În prim-plan, stânga şi dreapta,

am adăugat nişte clădiri.

Face să fie mai dens.

În spate am adăugat nişte etaje.

Şi aici.

Orizontul e mai îndepărtat

cu mai multe niveluri. Am selectat câteva ceruri.

Nu, am altă idee cu cerul.

Cumva...

timpul trebuie să intre aici.

Punem răsăritul din prima serie în stânga.

Norii din Arizona în mijloc

şi, în dreapta, apusul.

Din Australia de Vest ?

Exact.

Aveţi grijă la toate detaliile.

Geamul de la balcon trebuie să reflecte soarele dimineţii.

Şi piscina, norii.

Simplu.

Asta e partea cea mai bună:

de aici încolo, spre oraş

trebuie transformat în noapte gradual.

Am vorbit cu muzeul din São Paolo.

Vor să pună 12 fotografii de-ale tale pe panouri în oraş.

În locuri strategice.

E prima abordare.

Nu prea îmi place selecţia,

dar ideea trebuie luată în considerare.

Da...

bună idee.

Îţi las ţie selecţia.

Hai să-ţi arăt muzeul.

Ăsta e spaţiul luat în calcul.

Ne dau tot etajul întâi.

M-am uitat şi cred că putem să-ţi punem cam 20 de lucrări.

Sigur că voiam mai multe, dar ar fi devenit prea aglomerate.

Ar intra de două ori mai multe.

Poţi să stai în casă, Francis,

dar nu pentru totdeauna, nu aşa ne-am înţeles.

Ce ?

E propunerea ta !

Nu poţi să mă dai afară !

Am acelaşi drept ca şi tine de a locui acolo !

Nu e problema mea, Francis.

De asta sunt avocaţi. Noapte bună.

Francis mă înnebuneşte.

Nu-i intra în joc.

Nu fi drăguţ, nu merge cu ea.

Dă-o afară, taie-i banii ! E o scorpie !

Nu ajută la nimic.

Eu sunt. Deci ?

Eşti gata ?

Nu pot în seara asta, Sylvie. Va trebui să amânăm.

Am de lucru toată noaptea.

Abia aşteptam seara asta, pusesem Prosecco la rece...

Ştiu.

Îmi pare foarte rău.

Abia aşteptam să te văd.

De la o vreme mereu faci aşa. Nu-ţi mai pasă.

O să petrecem un weekend frumos împreună, curând.

- Când ? - Îţi promit. Nu fi supărată.

Mă gândesc la tine. Te pup !

Cine era ?

Duisburg.

Vino, să ne amestecăm cu lumea.

Trebuie să vorbim despre chiriaşii de la "Cube".

Nu putem să-l lăsăm gol atâta timp.

Trei galerii m-au sunat.

Apropo...

Am schimbat codul, e 4712.

Idiotule.

În caz că ai nevoie de birou iar...

Nu e bine că stai singur acolo.

N-o să fie pentru mult timp, şi-aşa nu pot să dorm.

Ar trebui să încerci.

Mi se pare că pierd vremea.

Cât de des stau aici şi mă uit la râu ?

Ieri, alaltăieri, azi, mâine,

toate par aceeaşi zi nesfârşită !

Banii cresc în pomi iar.

Fotografia e în ascensiune, dar trebuie să ai grijă.

Fotografiile cu moda îţi ruinează fotografiile cu muzeele.

- Harry ţi-a zis asta ? - Nu, eu îţi spun ţie.

Julian, te-ai trezit devreme.

S-o salutăm pe Milla.

Milla, a venit Finn.

- Ce faci ? - Dumnezeule !

- Ce s-a întâmplat ? - Ştiu, ştiu...

Mai mult vânt !

Superb !

Aşa, aşa !

OZN-urile mai la stânga !

E bine, asta e !

Să vină marţianul !

Hans, cheamă-l !

Nu sta degeaba !

Pot s-o fac eu ?

Bine, Milla, fă-o. Doar ştii ce faci.

N-avem apă.

Îmi dă cineva altă clemă, vă rog ?

Apă, apă !

Începem !

Frumos ! Asta e !

Bun aşa.

Reflectorul mai sus !

Bună mişcarea, Eddie.

Bine.

Frumos !

Când trebuie s-o facem ?

Nu, azi nu se poate.

Nu atinge suportul, te rog !

Ar trebui să ajungă.

Foarte bine.

Nu uita că eşti în cadru !

Metalurgistul, mai aproape puţin.

Toţi vrem să ajungem acasă, da ?

E o nebunie !

Nu eşti sănătos.

Îţi plac pozele, nu ?

Ai avut dreptate, ca întotdeauna.

Ca întotdeauna ? Nu cred.

Voiam ca burtica să fie mai bine pusă în valoare.

La ce te aşteptai ?

La ceva mai miraculos, e viaţa care creşte în mine...

Înţelegi ?

E super, îmi place, dar...

- Vrei să mai încercăm o dată ? - Da, mi-ar plăcea.

Şi fără atâtea maşini, doar unu la unu.

Şi într-un loc mai simplu, mai real.

Un loc real ?

Mai sunt aici pentru o zi,

poate două, sună-mă când eşti gata.

Bună ! Da, e haios.

Sunt o super-eroină însărcinată.

E uimitor, ştii cum e Finn !

Deci crezi că trebuie să mai lucrez la ele ?

Exact. Ca să fie nişte imagini mai reale.

Ajunge cu fotografiile şi părerile tale despre ele.

E rândul meu.

Vreau să-ţi spun ce mă deranjează la tine.

Bun, trage.

Ai zis că fotografia mea e "goală".

Vreau să ştiu ce înţelegi prin "sub aparenţă" aici.

Nimic. Lucrurile sunt ce arată.

Nu e greu de înţeles.

Dacă nu e nimic de devoalat, n-ar mai fi nevoie să fotografiem.

Nu mai trebuie să facem nimic.

Am putea doar să ne îmbătăm şi să aşteptăm să ne pensionăm.

Sau, şi mai bine, să murim.

E prea clară.

São Paulo e mai ceţos.

Încă nu am reglat contrastul.

Păi, la treabă !

- Putem să facem o poză ? - Da.

Îmi dai un autograf ?

- Cum te cheamă ? - Julia.

Aş putea fi mort acum.

Dar nu sunt.

Aş putea să mă simt de două ori mai viu.

Dar nu mă simt.

Unele tipuri de dragoste pot fi confundate cu iluzii.

Îţi pune gelatină pe umeri.

Hai să facem ce ţi-e frică mai mult.

Ce te face să te retragi.

Finn,

de ce te temi mai mult ?

Ce te face să te retragi ?

Moartea ?

Voiam atât de mult ca lucrurile să se schimbe !

Toate, dacă mă întrebi pe mine.

Cum ştii că eşti mort ?

Când nu mai visezi ?

Sau când tot ce faci e să visezi ?

Frumos, nu ?