Cursed

Aceasta e povestea pierdută în cețurile timpurilor

a Sabiei Puterii

și a tinerei care a mânuit-o.

A fost numită diavoliță,

vrăjitoare,

salvatoare.

Înaintea Regelui Arthur,

Sabia Puterii a ales o regină.

Cu ce să încep?

Cu apa?

Sau cu focul?

Hai, Moșneagule!

Vrei și tu?

Veveriță, de unde o ai?

Am găsit-o.

E cam tare, dar nu-i rea.

Vrăjitoareo!

Șterge-o, toanto!

Te duci la ceremonie?

Ce aș merge și eu!

Am uitat ofranda!

Mama o să mă omoare!

Moartea nu e sfârșitul, Regină Fey. Caută-l.

Moartea nu e sfârșitul.

Salvează-i!

Nu înțeleg. Pe cine să salvez?

Nu!

Ce ai făcut?

Tu ce crezi? Am vânat cina.

Nu te apropia prea mult de vrăjitoare, că iei viermi.

Până și tatăl ei a părăsit-o.

Tată, nu pleca! Întoarce-te!

Și-a lăsat clanul, că l-a speriat.

Ești blestemată, Nimue.

Ce ai spus?

Nu face pe grozava cu mine!

Ieși din pădurea mea!

Nu mă sperii tu...

Ieși din pădurea mea!

Ia-o de pe mine!

Încetează!

Ajutor!

E în sângele tău, copilă.

Dă-i drumul!

Repede!

- Te ajut eu! - Nimue!

- Ajutor! - Nimue!

Nimue!

Dă-i drumul.

- Aduce răul în casă! - Nu pleca!

Suntem blestemați.

Benum!

Ce-ai pățit?

Ea e de vină!

Alungați-o!

- O să-i faci lui Benum un arc nou. - N-a fost vina mea.

Iartă-mă, mamă. Nu m-am putut stăpâni.

El va trăi, tu vei face o ofrandă familiei,

eu le voi explica Bătrânilor.

- De ce nu încetează toate astea? - Nu vor înceta.

Urăsc lucrul asta!

- Au dreptate în privința mea. - Nu.

Să nu-ți fie rușine de ceea ce ești!

Ție nu-ți spun "diavoliță".

Sau "vrăjitoare".

Te-am crescut să asculți neghiobi sau să conduci?

Ajută-i să înțeleagă.

Niciun Celest n-a mai avut așa putere. Unii le auzim pe Cele Tainice...

Acum ești mama sau Marea Preoteasă?

Vorbim mai târziu.

Nu vreau să merg.

Ești fiica și ucenica mea

și-ți vei aduce ofranda.

Ca Berivoi,

Agatha s-a unit cu Cele Tainice...

ne-a protejat recolta...

și a tălmăcit vânturile.

Fie ca Respirația lui Airimid s-o poarte spre Lumea Cealaltă,

unde vocea ei se va alătura corului strămoșilor noștri.

Ca Celești, suntem născuți în zori...

ca să murim în amurg.

Cele Tainice sunt aici, cu noi.

Ei aleg noul Berivoi.

Nu!

Nu ea!

E însemnată de Zeii Întunecați.

- E vrăjitorie. - Magie neagră!

Cum îndrăzniți?

Cele Tainice au ales.

Nimue e noul Berivoi.

Nu vreau.

Nu vreau să fiu Berivoi!

Nimue!

Nimue!

Nimue!

- Nimue! - Ți-a plăcut?

Nu e vorba de ce vrei tu sau ce vreau eu.

Vrerea Celor Tainice e clară.

Trebuie să-ți slujești neamul cu darul puterii tale.

Darul?

E un blestem!

Și nu vreau să fiu ca tine.

Și e clar ce cred ai mei despre mine.

Mă întreb de ce.

Faci tot ce poți să le dai dreptate.

Nimue...

Te ușurez pe veci de povara asta.

Nimue!

Am văzut eclipsa.

Ce s-a întâmplat?

Sunt Berivoi.

Ce?

Nu contează. Plec.

Mă urc pe corabie. E încă în Hawksbridge.

Liniștește-te, vorbești în dodii!

Nu mă vor aici, nici eu pe ei.

- Să ardă toți în cele nouă iaduri. - Cine? Bătrânii?

Cui îi pasă ce cred stafidiții ăia?

Nimue!

Doar nu pleci, nu?

Pym, trebuie.

Doamne, te porți nebunește.

Vin cu tine.

Dumnezeu e iubire.

E o iubire care ne primenește, ne sfințește și ne unește.

Și azi

Dumnezeu ne zâmbește.

Știi de ce?

Fiindcă azi i-am înfăptuit voia.

Vezi tu,

Domnul ne-a creat pe cei mai mulți după chipul său.

Aceasta e grădina lui

și noi trebuie să i-o îngrijim.

Trebuie să plivim grădina și să smulgem buruienile.

Buruienile sunt diavolii

și noi trebuie să-i alungăm din grădină.

Înțelegi?

Dar diavolii poartă multe chipuri.

Nu vor să fie găsiți.

Unii au chipuri înfricoșătoare.

Unii sunt timizi.

Iar unii...

sunt foarte tineri.

Azi i-am înfăptuit voia.

Lenore!

E din Aripile Selenare.

Au venit ziua, când dormeam.

Bărbații în veșminte roșii.

Ne-au ars copacii.

Fumul i-a ucis pe mulți în somn.

Alții au ars...

sau au murit.

Restul au fost răpuși de oțelul sabiei Călugărului Sur.

Cel care plânge.

- Paladinii Roșii merg spre nord. - Și le suntem în drum.

Trebuie să trimitem iscoade, să le aflăm numărul.

Regele va lăsa măcelul ăsta să se întâmple?

Suntem pe cont propriu.

Slugile lui Uther Pendragon nu-s prietenii Fey-lor.

Urăsc vrăjitorii.

Hook, înjunghie-l și dacă mă arată cu degetul.

Merlin Magicianul?

Îi datorezi lordului Gray River 4.000 de monede de aur.

La naiba!

Căută-l în veșminte!

Un rege din Carpați a trimis odată 400 de asasini să-mi ia capul.

Daci.

I-am ars pe toți într-o furtună cu fulgere care a durat șapte zile întregi.

Spune-i lordului Gray River că această încercare jalnică mă jignește.

Sau, mai bine, să vă transform în cârtițe

ca să-mi arăt nemulțumirea?

Vraja e simplă.

Chiggur...

Nu!

Nu-i nevoie de așa ceva, lord Merlin. Noi doar...

Hook!

Noi doar...

Hai să mergem.

Dar nu i-ai transformat în cârtițe, nu-i așa?

Poate zvonurile sunt adevărate.

Poate chiar ți-ai pierdut puterile.

Cel puțin 24 de sate Fey

au fost arse de părintele Carden și Paladinii Roșii, sire.

Carden ăsta are îndrăzneală, nu glumă.

Nu doar îndrăzneală, ci și sprijin popular.

Date fiind lunile de secetă și foamete,

țăranii dau vina în mare parte pentru nenorocirile lor pe vrăjitoria Fey.

"În mare parte"?

- Restul dau vina pe tine, sire. - Pentru secetă?

Dau vina pe mine?

Merlin.

Ai venit la țanc.

Asta e îndoielnic, Măria Ta.

L-am găsit printre verze, sire.

Beat, din nefericire.

Șocant!

Ne-ai făgăduit ploaie, Merlin.

Făgăduiești multe lucruri și ele nu se întâmplă niciodată.

Vremea e nestatornică.

Un răspuns clasic pentru tine.