Greenland 2: Migration

Nu-i ușor să treci peste anumite lucruri.

Nu știu dacă a putut s-o facă cineva.

Mai ales peste asta...

75% din lume, poate mai mult. Încă nu știm exact.

Distrusă.

Cinci ani a trecut de la impact, dar Clarke n-a terminat cu noi.

Fragmente blocate în orbita noastră, ne bombardează fără avertisment.

Am încercat să reconstruim, dar lumea n-a fost pregătită.

Ne-a forțat să rămânem închiși.

Radiațiile sunt diferite peste tot.

Majoritatea locurilor sunt pârjolite.

Altele, din motive neînțelese, au rămas verzi.

Viața, reușește să înflorească în pofida tuturor contaminărilor.

Buncărul nostru rezistă.

Facem tot ce putem.

Nu-i ușor să trăiești în subteran.

Dar ne bucurăm cu fiecare moment.

Împreună.

MIGRAȚIA

Verificarea microfonului. Doi, unu.

Te aud tare și răspicat, John.

Ști cu ce gând m-am trezit astăzi?

Să te auzim.

- Biscuiți și sos. - Ar fi frumos.

Mi-aș da mâna stângă pentru o ceașcă de cafea.

La restaurantul Peckman era cel mai bun. Vizavi de parcul Piedmont.

Mergeam acolo pentru concertele d evară. Cerul senin, iarbă, oameni.

- Bere. - Pare a fi paradisul.

A fost.

Isuse. S-a mai deschis o fisură.

- Mai mult lavă? - Da, și e tot mai mare.

Avem câteva bărci de salvare.

Și un alt vas fantomă. Un distrugător.

Super. Te simți norocos astăzi?

Mereu. Încep cu bărcile de salvare, să văd dacă găsesc ceva.

Baftă.

Mă îndrept spre distrugător.

O furtună se formează pe coastă, dar se pare că ai ceva timp.

N-o să stau mult p-aici.

Bingo.

Intru în cabină.

Am mai găsit ceva.

Ce e, John?

Echipajul.

Fir-ar.

Cât de frumos.

John...

John, mă auzi?

Furtuna se apropie de tine.

- Pleacă de acolo acum și vino aici! - Acum.

- Ies din vas. Cât timp mai am? - N-ai. E deasupra ta.

Haide...

Sunt în fața ei, dar mă ajunge din urmă.

Fir-ar, baza... Furtuna se apropie rapid!

- John, unde ești? - Mă mișc cât pot de repede!

Deschide tunelul de est!

Deschide ușa!

Deschide ușa!

Furtuna-i prea aproape. Trebuie să închidem ușa, John!

Pot să ajung!

Închide-o!

- Haide! - Hai sus.

BUNCĂRUL THULE STAȚIA DIN GROENLANDA

București, România. Orașul a fost distrus de cutremure.

Suntem blocați sub...

Mumbai, India. Nivelul apei sărate crește rapid.

FEMA s-a pregătit pentru doi ani. Noi am luat provizii pentru cinci.

- Practic suntem la limită? - Da. Nu mai avem mult.

Să sperăm că într-un an suntem afară și plantăm.

Am măsurat o scădere de 4% JOHN S-A ÎNTORS ÎN SIGURANȚĂ

în couloumb per kilogram din ultimele trei luni.

Tot nu putem prezice când nivelurile vor fi în siguranță...

- Dar se îmbunătățesc, nu? - Da.

În mare parte aproape de coastă.

Da. Să sperăm că vântul va duce d-aici radiația.

Nu, nu funcționează așa.

Expunerea continuă la radiație,

chiar și la nivel scăzut, tot duce spre fatalitate.

Ar trebui să discutăm planurile de urgență.

Da.

Canada și mare parte din SUA, duse. Islanda dusă și ea.

Europa de vest? Acolo-s furtuni mai puține, nu?

- Da. - Dar aerul e sigur?

Mai sigur decât aici.

N-am stabilit că dacă mori încet, tot mori?

Am dreptate, dr Amina?

- Nu-i la fel și acolo? - Ba da.

Dr Amina, noutăți despre crater?

Colegii mei de la alte stații au teoretizat același lucru.

Și mi-am făcut propriile calcule.

Nu avem vreo explicație,

dar se pare că mărimea și forma pereților craterului

previn formarea furtunilor radioactive.

Combinată cu adâncimea lui, face acel loc un spațiu sigur.

Asta credem că ține aerul poluat să intre în interiorul lui.

Dar, dr Amina, chiar de ar fi real, e în sudul Franței.

Cum am putea ajunge acolo?

S-au raportat lupte, insurgențe, război civil.

Europa e în haos.

Să fim realiști.

Anteție tuturor rezidenților,

acest mesaj vă amintește să raportați orice problemă la filtrul de aer...

Raționalizați cu grijă și doar...

Oamenii de aici pun că ăsta-i noul normal.

Cât a trecut...

cinci ani?

Nu-i atât de nou. Și cu siguranță nu-i normal.

Nu din întâmplare s-au ales de două ori mai mulți terapeuți

decât chirurgi.

Oamenii au de-a face cu foarte multă traumă.

De ce se preface lumea că nu-i așa?

- Tu asta faci? - Să mă prefac?

Uneori.

Poate ar trebui să te oprești.

Poate-mi recomanzi un terapeut bun care să mă ajute cu asta.

Al meu e destul de bun.

Și...

cum sunt Allison, Nathan?

Rezistă. Cred, sper.

Sinceritatea e importantă.

Sunt foarte sinceri cu mine.

Mă refeream din partea ta.

Tot mai dese-s în ultima perioadă.

Plăcile tectonice se mută iar.

Stârnește multă activitate în această regiune.

Acest buncăr i-a supraviețuit lui Clarke. Va supraviețui și cutremurelor.

Mai avem de discutat un lucru. Semnalul de ajutor captat de afară.

Nu ne mai permitem să hrănim încă 50 de oameni.

Nu ne permitem nici cinci.

Știu, dar acești oameni locuiesc în peșteri și galerii miniere.

Da, și nu știm dacă aduc boli sau câtă radiație au absorbit.

Bine. Îi lăsăm să moară.

Le spunem că nu suntem în poziția de a-i putea ajuta.

- Da? - Nu.

Supunem la vot cum facem cu restul.

Moțiunea de a trimite o echipă de salvare?

Sunt pentru.

- Generale... - Votul rămâne.

Vom trimite mâine o echipă.

Dacă ne uităm la cerul nordului, ce constelație-i asta?

- Gemeni? - Nu, nu-i Gemeni.

Nathan?

E Cassiopeia.

Îți poți da seama după forma W.

De ce trebuie să învățăm despre stele?

Poate ar fi trebuit să fim mai atenți cu ele în trecut.

Clarke n-a fost o stea, a fost o cometă.

Încă e.

Dar a lovit deja pământul.

Cea mai parte parte, dar părțile mici n-au făcut-o,

au fost prinse în câmpul nostru gravitațional.

Și au creat ceea ce se numește inel fantomă.

- Lars, ce-i rahatul ăsta? - Ce? E rock clasic.

Nu ăsta-i rock clasic.

Pune Stones, frații Allman...

Michael McDonald, ăsta-i rock clasic.

Billy Ocean. Tot un clasic.

Doar dă drumul la pompă.

Haide, așa!

Am revenit!

Super!

Putem bea apă acum.

Mamă...

- Pot explica. - Nu vreau să aud!

- Auzi cum tușește tatăl tău noaptea, nu? - Da.

Intră.

Urăsc locul ăsta.

Vino aici. Știu.

E în regulă.

- Cunoști piesa? - Da, normal!

Imposibil.

- Ce-am pierdut? - N-a auzit melodia asta deloc.

N-a mai auzit-o înainte?

- Dar îmi place. - Da? Atunci hai să dansăm.

Bine. Voi dansa pe melodia pe care n-am auzit-o niciodată.

Bun.

Știu că-i târziu, dar...

O zi a îndrăgostiților fericită.

Unde ai găsit-o?

Pe distrugător. Printre alte chestii.

Pot să-mi repar radioul.

Și pompa de presiune pentru desalinizare?

Generalul Sharpe a spus că nivelul apei scade tot mai mult.

Îmi pare rău.

Îmi place. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dar ție, tinere? Cum ți-a fost ziua?

Bună.

Mai ai ceva de spus tatălui tău, Nathan?

Securitatea l-a găsit afară.

- Afară? - Da.

Glumești?

- Cât timp ai stat afară? - Câteva minute.

- Ai purtat mască? - Da.

Și n-a fost nicio furtună.

E prea periculos pentru tine să fii afară!

- La ce te-ai gândit? - Știu.

Mi-ai spus de radiații, cenușă. Înțeleg.

Înțeleg cât de nașpa poate fi aici jos.

- Înțeleg. - Încearcă să ai 15 ani.