The Staircase

Gata, 640, ieși! Să mergem!

Hai!

Mergi!

APRILIE 2004 ȘASE LUNI DUPĂ VERDICT

Intră 640!

Mișcă!

- Asta-i tot? - Da, așa cred.

- Da sau crezi? - Da.

- Mai ai 345... - Știu. Mulțumesc.

Cum mi-ai făcut asta? M-ai belit!

- Cum adică? - Bulangiule!

Peterson, 640.

PARIS, FRANȚA

Știi de ce te-a caftit, nu?

Nu.

Aștepta celula de o persoană de cinci ani.

Urma pe listă, dar ți-au dat-o ție.

Fiindcă ești faimos.

- Schimbul de seară. - Pe curând, Scăricică.

Închide-i!

MARCEL PROUST ÎN CĂUTAREA TIMPULUI PIERDUT

Dragă Michael, m-a vizitat un prieten săptămâna trecută; murea să vadă Louvre.

Plimbându-mă prin muzeu, mi-am amintit că tu n-ai luxul

să te relaxezi așteptând eliberarea.

N-avem mult timp.

Crede-mă că lucrăm cât de repede putem,

ca să-ți expunem povestea în fața lumii

și să-ți obținem, în sfârșit, procesul bine-meritat.

Între timp, ziceai că biblioteca nu te stimulează,

așa că-ți trimit ceva să-ți pună creierul la treabă.

Cu drag, Sophie.

SCARA

'Neața, Sophie!

Bună dimineața!

Ai fost acasă azi-noapte?

Bineînțeles.

Cafea?

Când?

După ce am terminat.

Ați trimis ultima rolă din episodul patru la sunet?

A luat-o curierul.

Super!

Mai vorbim.

Pa!

Uită-te la fața mea, David!

- Știu, Mike. Te aud. - Nu, nu...

Nu vreau să auzi. Vreau să te uiți.

Cu cât stau aici, cu atât cresc șansele

să fiu ucis.

Când vom ști despre apel?

Nu știu. Ar putea fi mâine.

Sau peste trei luni.

Deci trei luni. Atât trebuie să supraviețuiesc?

Aș fi șocat dacă ar dura mai mult.

Nu trebuia să fiu aici.

Nu trebuia să se întâmple asta. Nu așa trebuia să fie.

Știu, Mike.

Apelul contestă confiscarea laptopului lui Michael.

A fost neconstituțională.

Fără el, statul nu avea motiv

să aducă e-mail-urile, escortele.

Da, suntem încrezători.

Sigur că mă puteți cita. Chiar sper s-o faceți.

De-asta v-am sunat înapoi.

- Vindem. - Tot setul?

Mama le iubea.

Cum e la muncă? Ce te pun să faci oamenii din industria filmului?

Chestii de începător. Răspund la telefon, programez.

Au angajat ultimul editor din administrație, deci...

Îți place în LA?

E bine.

Oamenii sunt mai drăguți decât ai crede.

Ești la o zi distanță de Reno. La fel și Martha.

Sunteți bine-venite dacă aveți nevoie de o pauză.

Nu cred că șeful Marthei i-ar da o zi liberă.

Unde e ea acum?

Ceva cu servicii clienți.

Ce?

- Nu e drăguță. - Orientată spre servicii.

Bună!

- Bună! - Bună!

Ai ajuns.

- Salut! - Bună!

Bună!

Ia loc! Mâncarea e caldă.

Grozav.

Mă duc să-mi torn o bere. Mai vrea cineva?

Nu cred că avem.

Am adus eu.

Bună!

Bună!

Fac paste. Te bagi?

Mi-am dat demisia.

Rahat! Ce s-a întâmplat?

Nimic. Nu mai voiam să fiu acolo.

- Ești bine? - Da.

Minciunile despre sexualitatea lui, martorul din Germania,

editarea e echilibrată deja.

Nu vreau să te jignesc...

O dovadă suplimentară de orice fel va strica echilibrul.

A fost găsit vinovat.

Să nu ne prefacem că n-a fost așa!

Cartilajul rupt. Trebuie inclus.

Trebuie? Nu. De ce? Povestea cartilajului e superfluă.

De-asta am tăiat scena de la bun început.

Îți place să vezi cum ne certăm,

dar ai de gând să zici ceva?

Vreau să vă ascult pe amândoi.

Dr. Radisch e chemată la bară,

îl privește pe David Rudolf fix în ochi și zice

cu certitudine medicală totală că crede că Kathleen a fost strangulată.

Aceeași femeie a avut certitudinea

că Kathleen a fost lovită în cap

cu o armă despre care Duane Deaver a zis cu încredere deplină

că a fost folosită de Michael,

când, de fapt, se punea praful pe ea în garaj!

Episodul e prea lung. Dacă adăugăm cartilajul,

trebuie să renunți la ceva. Ce vrei să scoți?

Da, sunt curioasă și eu.

Am câștigat un Oscar fără ajutorul tău, să știi.

Vai! Bravo!

N-avem timp de ceartă. Avem un termen limită.

Denis, te întreb: ce vrei să tai?

Scena cu el și Clayton.

Bate câmpii despre vârstă, ego...

N-am s-o tai. E scena-cheie pentru a-l înțelege pe Michael.

Care e obsesia cu "înțelegerea" lui Michael?

E un mincinos!

Rahat! Nimeni nu poate înțelege un tip ca el! Asta-i chestia!

E doar personajul principal al filmului, asta e tot.

Da, al unui film cu finalul cunoscut. E vinovat!

Jurații au spus că l-au condamnat pe baza dovezilor fizice,

citând în special mărturia lui dr. Radisch despre cartilaj!

Asta e imaginea conturată de procuratură de la început.

Nu putem încuraja calomnia, nu?

Merită un portret corect, unul echilibrat.

Corect? Știi tu ce e corect, atunci?

Nici nu-l cunoști pe tip.

Ba da. Corespondăm.

Ce?

De cât timp?

De cinci, șase luni.

Calmează-te!

Doi ani i-ați băut vinul și ați râs la glumele lui.

Eu doar îi trimit vederi și cărți.

Cărți?

Ce cărți?

În căutarea timpului pierdut.

I-ai trimis Proust?

Proust?

Scăricică! N-am terminat cu tine, ai auzit?

Auzi, da? N-am terminat cu tine!

- Stai jos! - N-am terminat cu tine!

Stai jos!

Du-te la masa ta!

Dragă Michael, m-am bucurat să-ți primesc scrisoarea.

Citind-o, ți-am auzit glasul

cu care am devenit așa familiară în ultimul an.

E ciudat, pentru că nu știi cum arăt și nici ce voce am.

Ce auzi când îmi citești scrisorile?

Brigitte Bardot sau Pepe Le Pew?

Documentarul merge bine, mulțumesc de întrebare.

Muncesc zi și noapte să-l termin.

Sunt convinsă că odată ce va fi văzut,

îți va servi apelului.

Vrei să mă înjunghii cu pixul, Scăricică?

Mă gândeam să mă sinucid și gata.

Ce zici?

M-ar pune pe mine să curăț.

Știi despre timbre, nu?

Mai bune decât banii.

Adu 50 de 37 în curte și-ți rezolvăm noi problema.

Sau nu. Tu alegi.

NOIEMBRIE 2001 O LUNĂ ÎNAINTE SĂ MOARĂ KATHLEEN

CONSILIERUL ACTUAL VICTORIOS ÎMPOTRIVA ROMANCIERULUI PETERSON

Îmi pare rău pentru alegeri, Michael.

Am votat cu tine.

Deci tu erai.

DNA MARGARET RATCLIFF

UNIVERSITATEA TULANE

Sunt oribil de dezamăgit de tine.

Nu pot să cred că mi-ai deschis corespondența.

Casa mea, corespondența mea.

Nu schimba subiectul! E grav.

Tulane îți va retrage bursa.

Îmi pare rău! Mi-e greu momentan.

Scuzele nu te ajută, dră.

Notele tale sunt de tot râsul!

Ce dracu' faci în New Orleans?

- Dansezi în pielea goală? - Scârbos. Nu, tată, eu...

Cred că e ceva în neregulă cu mine.

Mereu mi-a fost greu.

Prietenii mei cred că am o dizabilitate de învățare.

Margie martira. Ăla e jargon medical pentru trândăvie.

Sunt de acord, mereu ai fost leneșă.

De ce ești așa groaznic?

- O sun pe mama, chiar nu... - N-ai decât.

E pe aceeași lungime de undă. Ghici ce!

Nu-ți luăm bilet de avion pentru Ziua Recunoștinței.

Tată! Gata!