A House on the Bayou

Bună!

Ai venit devreme.

Da.

Parcă prezentai o casă azi.

Am anulat.

E totul în ordine?

O să fie.

Sper.

A pățit Ana ceva?

Nu, n-are nimic.

Atunci

ce se întâmplă?

Știu de tine și de Vivienne.

De cine?

- Pot să-ți explic. - Nu vreau să aud.

Vreau să mă asculți.

Stai jos.

Să știi că nu e cum pare.

Bineînțeles că e.

Fuți o tipă pe nume Vivienne.

E o studentă de-a ta de la creație literară.

Știe că ești însurat?

Îmi pare rău, la naiba!

O să-ți ușurez sarcina.

Nu o să divorțez.

Iubesc familia asta și viața pe care ne-am clădit-o

și nu-i dau cu piciorul.

Putem merge la consiliere.

În primul rând,

nu te mai vezi niciodată cu Vivienne.

Doar când îi spui că s-a terminat.

Desigur.

În al doilea rând,

niciunul nu-i pomenim Annei de asta.

Sunt de acord.

În al treilea rând, plecăm în concediu.

- În ce? - În concediu cu familia.

Tu, eu și Anna.

- Bine. - Viața noastră și familia noastră

înseamnă mai mult ca orice pentru mine.

Și pentru mine.

Acum,

te rog ia-o pa Anna de la antrenamentul de fotbal.

CASA DIN MLAŞTINĂ

Tot nu pricep de ce trebuie să vin cu voi.

Fiindcă ești prea mică să te lăsăm acasă.

- Mai avem? - E surpriză.

Știi de unde știu că tu ai ales locul, nu tata?

Pentru că e cald, e în mijlocul pustietății

și e plictisitor.

Știi cum se spune, dragă.

„Nu există locuri plictisitoare.

Doar oameni plictisitori. ”

Exact.

Dacă aș avea vârsta ei,

nici eu n-aș vrea să stau o săptămână aici.

Atunci, mersi că-mi faci pe plac.

- N-am vrut să spun asta, doar - Ai vrut.

Mă străduiesc.

Străduiește-te mai tare!

Stai să vezi piscina.

Ce căcat?

Vorbește frumos!

Vreau să zic Locul ăsta e imens.

Chiar aici vom sta?

Ți-am zis să venim de luni de zile.

Ți-am și arătat online și ți-am zis că vreau să vizităm.

Nu-ți amintești, nu-i așa?

Ei, asta e.

Proprietarul o vinde și a angajat agenția mea să se ocupe.

Intră pe piață peste o lună. Între timp, ne lasă să stăm aici.

Au închiriat-o până acum.

Ți-am zis și asta, dar nu-ți amintești.

Cine ar avea așa o casă aici?

Cineva foarte bogat și sătul de alți oameni.

Adu gențile!

E splendid.

Nu mai e chiar plictisitor, nu?

E bătrân cel care o vinde?

Sincer, nu știu a cui e.

Face parte dintr-un trust. Sute de hectare de pământ.

Totul s-a făcut prin intermediari.

Au cerut special să mă ocup eu.

Haide, Tub Tub.

Bună, scumpete.

N-o lăsa afară pe Tub Tub. Sunt coioți pe aici.

Pot să-mi aleg dormitorul?

Desigur. Dormitoarele sunt sus.

Ce mai e?

Așez camerele pentru turul virtual.

Scuze pentru podea.

Doamne!

Aș bea ceva.

E un magazin la vreo 30 de kilometri.

Am văzut un indicator.

Putem lua legume, fructe și vin.

Mă gândeam să fac cotlete de vițel.

Sau cârnați de porc la grătar.

Mie și Annei nu ne place vițelul.

Super!

Atunci, cotlete de vițel.

Nu fi răutăcioasă fiindcă eu am greșit.

Sunt răutăcioasă?

Chiar nu mai știu care sunt regulile.

A fost ideea ta să venim aici.

Norocul tău, pentru că divorțul e cealaltă opțiune.

Și nu cred că ți-ar fi prea bine.

Da, ai lua-o pe Anna și banii.

Am mai auzit amenințările.

Or fi adevărate.

Urăsc treaba asta.

Și eu.

Știi ceva? Și eu aș bea ceva.

Du-te după mâncare și vin!

Anna, haide! Mama ne trimite la cumpărături.

- Tată, mă simt bine. - Da, știu.

Prinde!

Am nevoie de ajutor.

MOMEALĂ VIE & SCULE DE PESCUIT CEA MAI RECE BERE

Se pare că suntem orășenii eleganți pe aici.

Peste tot suntem orășenii eleganți.

99 SFATURI PRACTICE DESPRE SEX CA SĂ-L ÎNNEBUNEȘTI

- Nu mă ajuți la cumpărături? - Regret.

Revistele vechi sunt mai interesante.

- Ce pot să fac? - Bine.

Cotlete de vițel Ofertă!

Salut!

Ce citești?

Nimic.

De unde ești?

Din Houston.

De așa departe?

Pe mine mă cheamă Isaac.

Pe mine, Anna.

Știi, Anna, semeni cu fosta mea prietenă.

- Da? - Da.

Mult mai drăguță, totuși.

Unde locuiești cu tatăl tău? Am văzut că ai venit cu el.

E și mama cu noi.

Nu se înțeleg.

Se poartă urât cu tine?

Nu, se poartă frumos.

Stăm la o casă mare, lângă apă,

în mijlocul pustietății.

Cred că o știu. Cam la 30 de kilometri spre est?

Da, așa cred.

Tata a condus, deci

Câți ani ai?

Aproape 15.

Chiar? Pari mai mare.

Am putea ieși la o înghețată.

Am 18 ani. Conduc eu.

Cu cine vorbeai?

Îți făceai prieteni?

Mai taci.

Casa de marcat e stricată.

Auzi, mă ajuți să le pun în plase?

Da.

A zis mama c-o să-ți placă aici.

N-a zis și să iei vițel?

Păi, n-au.

Ia uite!

- Bombonele pocnitoare. - Sunt nașpa.

Ce vorbești? Îți plăceau.

Da, la zece ani.

- Haide, tată. - Știi ceva?

Pune-le și pe astea.

Bine.

Face 58,06 dolari.

Poftim 60.

Păstrează restul.

Mulțumesc.

Poftim, ține-le.

Tată, te simți bine?

DIAVOLUL TE OBSERVĂ

Moșul ăla ți s-a părut ciudat?

Nu, de ce?

Poate facem cumpărături mai aproape de casă.

Nu mă deranjează să venim aici.

- Tată - Da?

- Am o întrebare ciudată. - Zi!

E totul în regulă între tine și mama?

În ce sens?

Nu face asta.

Nu devia. Mama face asta.

Nu poți fi sincer?

Căsnicia necesită efort,

iar uneori nu merge cum speri.

Veți divorța?

- Nu. - Nu sări așa!

- Nu-i nimic. Nu-mi pasă. - Cine sare?

Toți părinții prietenilor mei sunt divorțați.

- Auzi - Nu-i mare scofală.

Să nu gândim așa, bine?

Păi

vă iubesc pe amândoi.

- Voiam să știi. - Bine.

Uneori mă întreb cum de am o fiică așa înțeleaptă.

Și apoi îmi zic: „Probabil că are un tată înțelept. ”

Nu știu ce să spun.