Badder Ben: The Final Chapter

Buu!

Isuse...

La naiba, Jacquie!

E cineva pe-aici?

Hai să terminăm odată, bine?

Ești speriată?

Da, suntem pe cale să intrăm prin efracție

în casa aia unde a murit tipul chel și gras

cu accent din Jersey.

Da, sunt puțin speriată, bine?

Bine, o să fie în regulă.

Bine.

Intru.

OK, hai să ne grăbim.

Bine.

O, lanterna?

E undeva pe mine.

Schmiddy?

Ce?

O ai în mână.

O, la naiba, lanterna asta.

Da.

OK.

Încetinește! Încetinește!

Scuze.

Bine, lasă-mă să te ajut.

Sunt bine.

Bine?

Da.

Ai grijă, bine?

Nu-ți face griji.

E atât de liniște aici.

Având în vedere tot ce s-a întâmplat,

e cam ciudat.

Unde merge?

Jacquie!

Ce?

Taci, Schmiddy!

OK, tac.

Simt că ar trebui să simt

ceva acum.

Ce-i asta?

Alo?

Matt?

Rachel?

Ben?

Hm.

Ah!

A, iată-te.

Bine.

Ai luat-o?

Da.

Mai bine plecăm de-aici.

Vreo activitate acolo?

Nu.

OK.

Bine, hai să vedem filmarea asta.

Cred că o să-ți placă ce vei vedea.

Îmi place mult scaunul ăla.

Am senzația că am mai văzut asta.

Pe asta n-ai văzut-o.

Așteaptă.

Bine, impresionează-mă.

Să văd.

Aud ceva.

Mhm.

De unde vine?

Uite-l.

Nu se poate.

Da.

Da.

Tom Riley, la naiba.

Ce naiba?

OK.

E incredibil.

Adică,

înregistratorul cloud era plin.

Asta ne-au spus?

Cum ai obținut filmarea?

Da, înregistratorul cloud era plin.

Da.

Totuși,

îmi amintesc că tipul ăsta le-a spus foștilor proprietari ai casei

că există memorie internă

în cazul unei pene de curent.

Deci camera continuă să înregistreze.

Da?

Deci, am intrat prin efracție în casă și am furat camera aia.

Frumos.

Desigur, ca șef al tău,

nu pot aproba intrarea prin efracție.

Da.

Așa că, bravo.

Schmiddy, taie partea în care ea intră prin efracție.

Nici gând.

Dacă încalc legea, vreau recunoaștere.

În plus, nu cred că-i va păsa nimănui.

Bine, sună bine.

Deci, știm că e în viață.

Mhm.

Marea întrebare este,

unde naiba e?

Ah!

Am mai multe.

Ea are mai multe.

Da.

Ia uite.

Ce mai faci, Tom?

Tom?

Nu Tom Riley.

Eagle Mart.

Știu locul ăla.

Mhmm.

OK?

OK.

În regulă.

Mulțumesc.

OK,

așa că am spart toate camerele neprotejate cu parolă,

camerele din jurul unei raze de cinci mile,

și pentru recunoaștere facială.

Am găsit asta.

Nu se poate.

Ba da.

S-a îngrășat.

Schmiddy, taci!

Barbișonul ajută.

Jacquie, ești incredibilă.

E Tom!

Tom Riley!

OK,

deci știm că e în viață.

Mhmm.

Marea întrebare e: unde e?

OK,

am vorbit cu tipul care se ocupă de magazinul ăla.

Pete.

Și ne-a zis că Tom vine

de vreo trei ori pe săptămână,

prima oară dimineața,

așa că eu și Schmiddy ne-am instalat în parcare

și l-am așteptat.

Și?

David,

l-am prins.

Nu se poate.

Acum ce?

Sunt aici la casa de pe Steelmanville Road,

o aștept pe Jacquie să ajungă

cu Tom Riley.

E o casă foarte frumoasă, dacă te gândești bine.

Amplazată în pădure.

Pașnic.

Liniștit.

Cam păcat ce s-a întâmplat aici.

Uite că vin acum.

Unde sunt banii?

Ce? Ce-i în neregulă?

Vrea să știe unde sunt banii.

Am banii.

Pot să-i dau banii.

Dă-mi banii, Dave.

Pot să-i dau eu.

Nu.

Ai încredere în mine.

Bine. Ia banii.

El are încredere în mine.

Așa că lasă-mă pe mine să mă ocup.

Poți să-i dai spațiu?

Dă-i spațiu.

Domnule Riley, e o plăcere să vă cunosc!

O, Doamne, Iisuse Hristoase, Dave!

OK?

Avem o situație de PTSD aici.

Hei, e în regulă.

L-am plătit.

Doamne.

OK.

E în regulă, Tom.

Poți să o faci.

Schmiddy, poți să închizi ușa?

Nu! Nu! Nu! Nu!

Tom!

Ho! Ho! Ho!

Unde sunt banii mei?!

Îmi pare rău că te-am speriat acolo.

N-am vrut.

E în regulă.

Sunt doar puțin speriat să fiu din nou aici,

asta e tot.

Știi, îți admir curajul, Tom.

Curaj?

Așa-i spui tu? Curaj?

Da.

Sunt surprins că ai fost de acord să faci asta, sincer.

Fac asta dintr-un singur motiv

și doar dintr-un singur motiv.

Să-ți spun povestea, nu?

La naiba, nu.

Fac asta pentru că voi mă plătiți.