Station Eleven

Așteaptă!

Cine ești?

Cine era?

Nu știu.

Dar nu mai suntem înzăpeziți.

Cineva a curățat drumul.

Da.

O nebunie cu deszăpezirea, nu?

Urăsc drumul.

Deci, câți oameni am văzut acum

de când suntem aici, șapte?

Băiatul cu plugul,

tipul din lanurile de porumb care a fugit vara trecută,

cele două bandane drogate...

Doamna fără ochi.

Doamna fără ochi.

Oh, și cei doi bătrâni de pe Jet Ski.

Au fost grozavi.

Avem nevoie de proteine.

Bine țintit.

Acum că drumul este deschis,

poate că putem scotoci din nou.

Nu vreau să plec.

Nu suntem în siguranță.

Este prea izolat aici.

Nu am promis, Frank.

Nici măcar nu mă place.

Preferă să citească o carte.

Este cineva acolo?

Alo! Este cineva aici. Bună.

Uau, sună așa de clar.

Și tu.

Unde ești?

Uh...

Nu prea știu.

Uh...

Singur.

În pădure.

Am trecut peste gheață anul trecut

și doar ce am găsit locul ăsta.

Tu unde ești?

Lângă apă.

Caut un doctor.

Chiar avem nevoie de ajutor aici.

Eu sunt doctor.

Oh.

Doctor de familie. E din familie.

Bine, deci...

Alo!

Poate dacă...

Alo! Cum te numești?

Eu sunt Jeevan Chaudhary.

Alo!

Frank mi-a spus porecla ta.

Ce poreclă?

Jeevan călătorul.

Devii foarte pricepută.

Vei pleca, Jeevan?

Nu.

Mi-ar fi plăcut să nu păstrezi cuțitul ăla.

Du-te naibii, Frank!

Simbol de Pietricele, aici Bobocul Alb, terminat.

Simbol de Pietricele.

Kirsten.

Boboc, aici Simbol, recepționat.

Vezi ceva?

Ai ridicat trei degete.

Și eu...

Da...

Dona...

Vrei... acum eu...

Destul... destul de ciudat.

Cris... și unul din cris...

Unul din cris... și vreau

unul din cristalele cu carete joci.

Eu chiar, chiar, chiar, chiar

chiar, chiar vreau să am părul până la picioare.

Și vreau unul din acele cristale

cu care ne-am jucat astăzi.

Un colier cu o scoică pe el.

Eu chiar, chiar, chiar, chiar

chiar, chiar vreau să am părul până la picioare.

Și vreau unul din acele cristale care...

Cum te-am strigat acum?

Un colier cu o scoică pe el.

Eu chiar, chiar, chiar, chiar,

chiar, chiar vreau... bine.

Acum... bine.

Mama s-a supărat rău pe mine astăzi.

Cristalele cu care ne-am jucat astăzi.

Un colier cu o scoică pe el.

Eu chiar, chiar, chiar, chiar... bine.

Chiar vreau...

Cea mai groaznică zi și stau în mașină.

Este întuneric... dar trebuie să... Și m-am gândit să te sun

și să verific... să-ți aud vocea.

Mama s-a supărat rău pe mine astăzi.

Am cea mai groaznică zi, și...

Stau în mașină...

Mama s-a supărat azi.

Am cea mai groaznică zi.

Hei.

Uită-te la peruca asta.

Dr. Chaudhary?

Ce e asta, un băț de înghețată?

Împușc-o. Kirsten, împușc-o!

Kirsten, împușc-o acum!

Kirsten! Unde ești?

Kirsten, răspunde-mi!

Ești supărat pe mine?

Cititul a scăpat de sub control.

Îmi pare rău. Trebuia să te fi urmărit.

Trebuie să spui asta prima dată.

Am găsit asta.

Funcționează ca o priză din bateria unei mașini.

Dacă funcționează,

îți poți încărca telefonul.

Poate putem viziona un film.

Bine.

Ea a fost numărul opt.

Doamna care te-a lovit cu o boabă în cap.

Oh, corect.

A fost numărul opt pe lista cu ceilalți oameni.

Corect, corect.

Știi, de fapt am omis unul.

Doamna cu boabele este de fapt numărul nouă.

Pe cine am omis?

Am pus o capcană acolo.

Știi tatăl de acolo? Era mort.

Dar cred că a murit mai târziu, pentru că mama și copiii,

erau în pat, iar el era pe canapea.

Mult mai multă carne.

A făcut un cântec din copilul ăla.

Cred că era DJ.

Șeful ne-a mâncat iepurele.

- Acum ce urmează? - Trebuie să mă trezesc devreme.

Ce zici să uităm de asta?

Ce, acasă?

Hei, vrei să vii acasă la mine?

Nu, mersi.

- Vrei să mănânci? - Nu.

Ce vrei să facem? Orice

Îți poți încărca telefonul acum.

Sunt bine.

Nu pot sta aici toată iarna.

Tu ai nevoie de alți copii.

Eu am nevoie de alți adulți.

Capul meu...

Unde îmi e cartea?

Nu știu. În buzunarul lateral?

Ce ai făcut?

Ai luat-o?

Ai luat-o când am fost să verific capcana.

Kirsten.

Nu poți ieși afară.

- Nu trebuie să te ascult. - Nu te duci, fir-ar să fie!

Scuze, capul meu e de vină.

De ce ești atât de supărat pe mine?

Nu sunt...

Dacă ți se întâmplă ceva este vina mea.

N-am făcut nicio alegere proprie de când te-am cunoscut.

Trebuia doar să te conduc acasă.

Tu ne-ai făcut să plecăm de la Frank.

Da, dar am așteptat prea mult.

Am stat pentru rahatul tău de piesă.

Nu-ți face griji.

Încă este sub fermoar.

Trebuia să-l ții în viață pe "Jeevan Călătorul"?

N-ai putut rezista?

Am vorbit. M-a întrebat de tine.

I-ai pus în buzunar puțin "du-te naibii"

în drum spre ușă?

"Ține minte, Kirsten, nu e demn de încredere."

N-am crezut niciodată asta.

- Unde te duci? - Să-i iau cartea.

Frank?

Ah, ah, ah, ah!

Ah!

Ah!

Atât de pretențios!

Kirsten.

Ce ai pățit?

Alo!

Alo!

OMG!

Bună.

Unde sunt?

Stai să o chem pe Terry. La naiba!

Terry, s-a trezit.

Paturi și naștere. Nu a murit.

Bine, fără blocaje.

Bună dimineața!

Doctore.

Ai fost răpit.

Ce-ți face capul?

E viața de apoi?

Nu.

E revenirea la viață.

Eu sunt Terry.

- Eu nu... - E un miracol de solstițiu.