The Twilight Zone

E nebunie, oameni buni.

O parte spune:

„Oamenii se omoară între ei cu mitraliere.

Poate civilii n-ar trebui să aibă mitraliere,

ci doar soldații în război”.

Iar cealaltă parte spune:

„Nu puteți lua mitralierele

din cauza celui de-al doilea amendament.

Al doilea amendament! Nu puteți reglementa armele

din cauza celui de-al doilea amendament!”

Ca să fie clar, argumentul vostru e

că armele n-ar trebui reglementate

din cauza celui de-al doilea amendament,

care începe cu cuvintele:

„bine reglementate”.

Fix așa începe.

Și tot amendamentul are 27 de cuvinte,

iar două dintre ele sunt „bine reglementate”.

Adică 11,1%, oameni buni.

Pricepeți?

Știu ce gândește tipul ăsta.

Își zice: „Dar, Samir, 11,1% nu e așa mult”.

Dar imaginați-vă că sunteți în avion și, la jumătatea călătoriei,

vine pilotul și spune:

„Oameni buni, în mod clasic, am vești bune și vești rele.

Veștile bune sunt că vă vom duce 89,9% din drum.

Veștile proaste sunt că vom ajunge pe fundul Atlanticului.”

Gata, mi-a expirat timpul. Vă mulțumesc.

Al, vreau ceva ieftin și maroniu. Fără gheață.

Ce bine arăți, Tiff!

- O ocazie specială? - Perfect. Mulțumesc.

Lasă-mă-n pace!

Stai să-ncerc ceva nou cu tine.

De ce mi se spune „Groparul”?

Că mi-ar plăcea să-mi îngrop fața în sânii ăia.

Bine...

Uite un sfat, dacă-l vrei.

Ar trebui să încerci să faci niște glume.

Nu vreau să fac glume cu pisici contra căței,

New York contra LA, mâncarea de pe avion

și stereotipuri etnice.

Didi, dacă nu pui lumea pe gânduri, comedia ta nu va conta vreodată.

Stai așa!

Oamenilor le place numărul meu.

Am 59.000 de urmăritori.

Să semăn mai mult cu Joe Donner și să omor niște oameni?

Ce e?

- Noi doi și-o bere. - Nu, mersi.

Hai, scumpete!

Fii serios! N-a făcut asta.

N-a făcut asta.

Ce e?

- Legea a zis că n-a fost crimă. - A dat greș urât.

Dar fix asta e problema ta, Samir.

Ce e amuzant e amuzant.

Și tipul ăla... Nu tu, ci tipul ăla...

e amuzant.

Păi asta e...

Bine. Mi-a făcut plăcere.

Poți scrie toate astea într-un e-mail și să-l trimiți pe ocean?

Sigur. Tu nu vrei să-mi sugi vaginul?

Nu contează urmăritorii.

- Contează... - Venitul brut după deduceri.

Da, știm toți asta, JC...

JC Wheeler.

În carne și oase.

Omule... Pot...?

Sunt un mare fan.

Adică știu că toți sunt fanii tăi, dar eu sunt...

- Mulțumesc. - Cum îți merge?

Ce-ai mai făcut? Omule!

Erai peste tot, apoi ai dispărut brusc.

Aveai totul. Ce s-a întâmplat?

Am avut totul.

- Ți-am văzut numărul. - Da?

Omule, n-ai decât să mă trimiți la naiba,

dar, dacă îmi poți oferi vreo părere, îți dau orice.

Îți dau câinele meu.

Bine, nu e al meu, e câinele iubitei mele.

Suntem împreună din liceu, deci, practic, e câinele meu.

Al meu, al ei, un câine e un câine. E al tău dacă îl vrei.

Uite, tot ce-ai zis acum e amuzant.

Mai amuzant decât al doilea amendament, să știi.

Evident, nu amendamentul e amuzant.

- Ce mi se pare amuzant... - Următorul!

Cum?

Următorul subiect.

Amuzant.

Serios, dacă ai ceva păreri să-mi spui...

- Vrei păreri? - Da.

Dă-o dracu' de politică!

Publicului nu-i pasă ce gândești.

- Îi pasă de tine. - Da.

Știu că toți zic să spui chestii personale și adevărate,

dar nu ți se pare că eviți responsabilitatea?

Publicul nu vrea să-ți audă argumentele.

Iubita ta e la liceu? Asta e interesant.

- Iubita mea nu e la liceu... - Asta e comedie.

Nu e exhibiționism obscen?

Ideea nu e să oferi revelații asupra condiției umane?

Să oferi revelații?

Ce vrei? Ești mulțumit cu viața ta?

Cu cariera ta? Nu vrei totul?

Da, mai mult ca orice.

Ai un singur lucru.

O resursă naturală.

Ești o țară cu un singur bun de export.

Tu ești bunul de export.

Îți spun un secret.

Expune-te și se va râde.

Vei avea succes.

Ești sigur...

că asta îți dorești?

- Da. - Trebuie să fii foarte sigur.

După ce te expui, publicul va absorbi tot.

Se va conecta.

Și, după ce se conectează...

le aparține.

Odată ce le aparține...

dispare pe vecie.

Duc o viață bună.

E în regulă. Dar nu alegi comedia fiindcă vrei o viață în regulă,

ci fiindcă vrei tot.

Atunci, bine.

Nu-i așa?

Vă spun că următorul invitat nu are nevoie de prezentare.

Sunt Joe Donner. Iar voi sunteți niște idioți.

Salutare tuturor!

Salut! Așadar, al doilea amendament,

cu care oamenii își justifică...

lipsa de reglementare a armelor...

Începe cu cuvintele „bine reglementate”.

Înseamnă 11,1% din tot.

Aș vrea să vă vedeți acum fețele.

Aveți fix expresia câinelui meu

atunci când se cacă.

„Nu mă privi!”

„Ce cauți aici, să te uiți?”

„Trebuie să fie o cale mai bună să fac asta.”

Bun. Vreți să vorbim de asta?

Îmi iubesc câinele. Zilele trecute, a făcut pipi pe pizza mea.

Dar e vina mea.

Nu trebuia să țip la ea când stătea pe pizza mea.

Dar e mișto.

Se numește Mâță.

Știu că pare un nume tâmpit pentru un câine,

dar doar fiindcă e un nume tâmpit pentru un câine.

Și mai tâmpit când te prinzi

că vine de la „mâța-n sac”.

STR LASKY

Mâță!

Mâță! Vino, scumpo!

Mâță!

Mâță!

Mâță?

Rena? Chiar i-am dat pe spate în seara asta.

A fost cel mai bun număr al meu.

Minunat.

Râdeau la ce spuneam,

la poante.

La final, au aplaudat așa tare,

că inițial nu m-am prins că mă aplaudă pe mine.

N-am mai simțit așa ceva.

Auzi, unde e Mâță?

Lasă, dormi.

O să mă duc să plimb câinele. Dar nu o găsesc.

Am crezut că ai zis „câine”.

Da, Mâță. Unde e Mâță?

Doamne! N-ai lăsat ușa deschisă, nu?

Sau fereastra?

Nu știu de-a ce te joci, Samir, dar încerc să dorm.

Câinele nostru, Rena. Unde e câinele nostru?

Ce?

N-avem câine sau pisică, Samir.

Ce enervant ești!

Samir Wassan e un artist cu principii înalte.

Un om care refuză să-și compromită convingerile

pentru o glumă ieftină.

Dar în această seară a simțit

prima dată adrenalina dată de a fi în centrul atenției.

Acum va trebui să decidă

care e realitatea care contează pentru el când încetează râsetele.

Și la câte e dispus să renunțe...

în favoarea Zonei crepusculare.

Călătoriți într-o altă dimensiune.

Diferită nu doar prin vedere și sunet, ci mintal.

La granița dintre lumină și umbră,

dintre știință și superstiție.

Așezată între prăpastia fricii

și culmea cunoașterii.

Călătoriți acum printr-o dimensiune a imaginației.

Doar ce ați trecut în Zona crepusculară.

COMEDIANUL

Ce a pățit stația de autobuz?

Există un om foarte rău, alt comediant de aici.

S-a îmbătat și a intrat cu mașina în ea. Au murit oameni.

În fine. Mă ajuți aici?

Face parte din numărul tău?

Nu. Am căutat online poze cu Jack Russell Terrieri,

fiindcă nu am găsit poze cu Mâță în telefon.