The UnXplained

Exploratori legendari,

înfruntând o lume mortală, înghețată.

-O expediție guvernamentală masivă... -(lătrat)

...învăluită în secret.

Și forme de viață noi, ciudate,

îngropate sub kilometri de gheață solidă.

Antarctica.

Acest continent înghețat, la capătul Pământului,

este un deșert polar masiv.

Acest loc pustiu, dar frumos,

a captivat exploratori curajoși timp de secole.

Și deși minunile sale naturale sunt incontestabile,

Antarctica este, de asemenea, învăluită în mit,

legendă,

și fenomene ciudate.

Ce secrete se ascund

în cel mai misterios continent din lume?

Ei bine, asta vom încerca să aflăm.

Antarctica.

Cel mai sudic continent al Pământului.

Această vastă lume înghețată acoperă 5,5 milioane de mile pătrate

și este aproape de mărimea

Statelor Unite și Mexicului la un loc.

Doar 1.000 până la 5.000 de oameni

se află în Antarctica în orice moment,

iar majoritatea acestor rezidenți temporari

sunt grupuri mici de oameni de știință din întreaga lume

care lucrează și trăiesc în avanposturi de cercetare

care punctează peisajul.

Cei care sunt dispuși să îndure

condițiile extreme ale Continentului Alb

se trezesc într-o lume

ca nici o alta.

Prima mea vizită în Antarctica a fost acum aproape 20 de ani.

Întotdeauna am considerat Antarctica fascinantă

pentru că este enigmatică.

Când ajungi acolo, ești uimit de peisajele pe care le vezi.

Antarctica este acoperită, în esență, de o placă imensă de gheață

care poate avea până la cinci kilometri grosime în unele locuri.

Și are cele mai scăzute temperaturi din lume,

dar, de asemenea, este cel mai înalt continent,

cel mai uscat continent, cel mai vântos continent,

și cel mai puțin populat loc de pe planetă.

Și se simte ca nicăieri altundeva pe Pământ.

Prima dată când am ajuns pe gheață,

este o altă lume.

Nu e niciun copac la vedere.

În funcție de când ajungi acolo,

ești adesea fie în lumină 24 de ore din 24,

fie în întuneric 24 de ore din 24.

Pragul dintre a fi perfect în siguranță

și 'o, Doamne, suntem în pericol' este foarte subțire.

Oamenii nu sunt construiți să supraviețuiască în Antarctica.

Este misterios și minunat

pentru că atât de puțini oameni au ocazia să meargă.

Oamenii de știință o vizitează,

exploratorii o vizitează,

dar toți plecăm.

Lucrurile care îți atrag atenția,

cum ar fi pinguinii și balenele

și alte vietăți, toate sunt în regiunile de coastă.

Odată ce intri în interior,

nu există nimic viu acolo din câte știm.

Deci are deja o alură.

Sunt atât de multe întrebări la care trebuie răspuns.

Totul e neexplicat despre Antarctica.

În timp ce cei care s-au aventurat

în Antarctica au experimentat temperaturi de îngheț,

furtuni orbitoare,

și un teren nesfârșit acoperit de zăpadă,

oamenii de știință au descoperit recent dovezi geologice

că, în urmă cu milioane de ani,

continentul arăta foarte diferit față de cum arată azi.

Antarctica nu a fost întotdeauna acoperită de gheață.

Doar prin fosilele găsite în Antarctica,

știm că Antarctica a fost odată acoperită de junglă,

că a fost odată acoperită de pădure.

Există unii oameni

care teoretizează că ar fi putut exista

oameni antici în Antarctica.

Și apoi totul a fost acoperit de gheață.

Deci știm că e mult acolo.

Dar nu știm ce se va găsi.

-(păsări cântând) E fascinant

să te gândești că, acum 90 de milioane de ani,

Polul Sud era probabil o pădure luxuriantă

plină de plante, arbori și animale.

Ar fi fost nevoie de o schimbare climatică dramatică

aproximativ 56 de milioane de ani mai târziu,

pentru a crea peisajul înghețat pe care-l știm astăzi.

Și deși exploratorii nu aveau să vadă

Antarctica până în anii 1800,

mari gânditori precum Aristotel

propuseseră existența unui pământ la capătul Pământului

cu mii de ani înainte de a fi descoperit.

În antichitate, Antarctica ne-a captivat imaginația.

Oamenii bănuiau că Antarctica exista pentru că părea firesc.

Dar era un pământ nedescoperit.

Părea că ar trebui să existe un pământ

în regiunile sudice ale planetei.

Se bănuia că e acolo, dar nu existau dovezi.

În timp ce cataloga antichități la biblioteca Palatului Topkapi,

savantul german Gustav Adolf Deissmann găsește o hartă neobișnuită

tipărită pe pergament din piele de gazelă.

Remarcabilul document din secolul al XVI-lea este rapid recunoscut

drept opera distinsului cartograf Piri Reis

și devine un obiect de mare importanță

și de aprinse controverse.

Piri Reis a fost un amiral otoman și cartograf.

În 1513, a realizat o hartă extraordinară.

Doar aproximativ o treime din hartă a supraviețuit.

Dar acea treime oferă ceva cu adevărat surprinzător.

Pare că arăta o linie de coastă

a unui continent sudic.

Și unii susțin că acea linie de coastă

seamănă foarte mult cu linia de coastă

a unei părți din Antarctica modernă.

Și asta te face să te întrebi,

cum de știa el coasta

unui continent despre care nici nu știam că există?

Deci se presupune

că o civilizație fie a trăit acolo,

fie a fost suficient de aproape pentru a o cartografia

și cumva acea informație a ajuns la Piri Reis.

Nu este dovedit, și nu știm.

A creat Piri Reis o hartă a coastei Antarcticii

bazată pe cunoștințe pierdute de la o civilizație antică misterioasă?

Și dacă da, cum a ajuns faimosul cartograf

să afle despre ea?

Unii experți cred că răspunsul poate fi găsit

în folclorul unui mare popor navigator

care nu provenea din deșertul înghețat,

ci dintr-un paradis tropical.

Popoarele polineziene

din Pacific au mulți eroi culturali,

și aceștia erau mari navigatori

care călătoreau mii de mile

dintr-un capăt al oceanului în celălalt.

Și aceste legende ne spun

că au mers și pe un continent sudic

care era, în mod natural, foarte, foarte rece.

Ei spun că este un loc care se află sub Pământ însuși.

Este un loc al întunericului,

dar este și un loc al luminii,

în sensul că soarele strălucește tot timpul acolo.

-(ciripit) -Și este un loc unde pietrele cresc din mare

și există animale ciudate

și ceea ce pare a fi ceea ce am descrie drept zăpadă și gheață.

Și pare foarte evident

că ajungeau în Antarctica.

E intrigant să te gândești

că lumea antică ar fi putut descoperi Antarctica

cu secole înainte ca exploratorii să o zărească.

Și deși credința într-un pământ sudic necunoscut

era bine stabilită în secolele XV și XVI,

abilitatea de a pune piciorul pe acest continent misterios

va fi posibilă în cele din urmă la sfârșitul anilor 1800

într-o eră cunoscută sub numele de Epoca Eroică a Explorării Antarctice.

-(latră) -MacFERRIN: La vremea respectivă,

în epoca explorării Antarcticii,

Polul Sud, nimeni nu fusese vreodată acolo.

Asemenea celui mai înalt punct de pe Pământ

sau celei mai adânci fose din ocean,

a ajunge în acel punct ar fi o realizare istorică.

Cele două puteri care se străduiau să ajungă primele la Polul Sud

erau Marea Britanie și Norvegia.

Ernest Shackleton a fost un explorator polar britanic

la începutul anilor 1900,

și a stabilit un record la acea vreme

de a ajunge în cea mai apropiată locație de Polul Sud,

ajungând la aproape 160 de km înainte de a fi nevoit să se întoarcă.

În 1911, Roald Amundsen,

marele explorator norvegian,

devine primul care ajunge la Polul Sud.

Așa că Norvegia fură gloria.

Acești exploratori timpurii ai Antarcticii,

mergeau într-un fel, aproape ca într-o gaură neagră.

Din 1897 până în 1922,

zece țări au fost implicate

în lansarea a 17 expediții antarctice majore

în căutarea explorării științifice și geografice.

Explorarea polară e complicată.

La baza ei stă un sentiment de mândrie națională.

Acești exploratori timpurii purtau

steagul țării lor.

Dar a fost și un efort de a înțelege lumea.

Nimeni nu fusese în Antarctica.

Era un singur continent? Erau mai multe insule mari?

Adică, cunoștințe geografice erau adunate în acea perioadă.

Era și științific - învățau despre specii de animale.

Erau un fel de cercetători de teren timpurii.

Această dorință de a merge înainte și de a explora

și de a învăța și de a avansa cunoștințele umane

a fost unul dintre factorii determinanți.

Și dacă vor ieși sau nu, asta era întrebarea.

În ciuda pericolelor inerente ale explorării Antarcticii,

-aventurieri curajoși au riscat totul... -(lătrat)

...pentru a ajunge pe Continentul Alb.

Dar odată ajunși acolo, supraviețuirea ar fi necesitat nave puternice,

provizii adecvate, colegi de echipaj de încredere,