The Blackwell Ghost 3

Mulți oameni mă recunosc când merg pe stradă.

Le văd privirile fixate asupra mea și știu că știu exact cine sunt.

Mi-aș dori cu adevărat să fie din alt motiv.

Când oamenii își dau seama cine sunt, primul lucru pe care îl întreabă este: a fost real?

Și eu le spun: ce mai contează?

Nu mă veți crede dacă spun că da.

Deci, acum că Blackwell a terminat,

Sunt înconjurat de oameni care nu cred în mine.

Și majoritatea dintre ei sunt propriii mei prieteni și familia mea.

M-am transformat într-un fel de străin care spune că poate găsi fantome.

Apoi m-am trezit încercând să găsesc o altă poveste ca cea a lui Blackwell

dar mai mare și mai bună, pentru a le arăta că se înșeală.

Dar, după cum vă puteți imagina, nu este un lucru ușor de făcut.

Cel puțin așa credeam eu.

Înregistrez asta cu telefonul meu doar pentru că nu am creion și hârtie.

Așa că trebuie să-mi amintesc ce vreau să spun, pentru că m-a speriat foarte tare.

În ultimele câteva luni, am avut aceste vise ciudate care se repetă,

practic, eu întâlnesc o persoană la întâmplare,

pe care nu o recunosc deloc, ceea ce e ciudat,

pentru că acum se întâmplă destul de des.

Deci, în acest vis în care întâlnesc o persoană, îmi amintesc foarte bine pentru că o fată repeta

un nume în mod constant. Și numele ei era Sarah.

Asta era tot ce spunea. Încontinuu.

Așa că, vedeți, a trecut timp de când am avut visul acela și am uitat.

Asta până azi, când am dat peste o poză cu o femeie pe internet.

Am recunoscut-o și mi-am zis: „Hei

asta e fata din visul meu.

Când am dat clic pe imagine, am ajuns la nimic altceva decât un caz de persoană dispărută din 1972.

E chiar acolo. Scris cu cerneală

pe el era scris numele Sarah Baker.

Nu pot să înțeleg cum sau de ce îi cunoșteam fața și numele.

Dar nu pot să nu mă gândesc că este din cauza a ceva ce mi s-a întâmplat la casa Blackwell.

Subtitrări Mordor09

Partea 3: O nouă bântuire

Apoi, înainte să plec de la casa familiei Blackwell, am început să observ că

știi, e ceva interesant legat de cuvântul coincidență. Și anume,

cred că coincidența poate fi o formă de comunicare

a ceva ce nici măcar nu înțelegem.

E aproape ca și cum ar fi un act deliberat pentru a-ți da de știre că un fantomă este prezentă.

Practic, îți spun

„Hei, sunt aici, nu ești sub influența drogurilor.

Deci, acum că am trecut prin asta, am avut aceste vise

știi, așa că acest vis este o coincidență.

Am observat aceste vise după ce s-a întâmplat în casa Blackwell.

Și acum încep să mă întreb dacă este ceva ce am avut dintotdeauna.

Știi, poate că am avut aceste vise toată viața mea

și acum știu doar ce să caut.

E amuzant, pentru că e ca acei clarvăzători stupizi pe care i-am văzut mereu la televizor.

Nu pot vorbi cu fantomele.

Dar e interesant, pentru că toată viața mea am crezut că mediumii sunt doar o glumă proastă.

Și acum mă întreb dacă poate spuneau adevărul tot timpul.

Doamne!

Ar fi chiar incredibil.

Am decis că era timpul să aprofundez.

Am început în cel mai simplu mod, cu o simplă căutare online a numelui Sarah Baker.

Dar, după cum probabil ați ghicit, asta a dus la mult mai mult decât câteva rezultate.

Așa că m-am reconectat pentru a găsi fluturașul cu persoana dispărută și

și am decis să sun la numărul care era scris pe el.

Acum, pentru a nu supăra prea mulți oameni, vreau să știți că am șters această informație intenționat.

Pentru că nu vreau ca familia lui Sarah sau autoritățile locale să fie hărțuite de mii de oameni.

Dar trebuie să știți că, dacă aveți conexiune la internet, există o versiune necenzurată a broșurii online.

Trebuie doar să știți unde să căutați. Așa că...

Să continuăm.

Linia de urgență pentru persoane dispărute, numele meu este Roseanne.

Bună, Roseanne, sun în legătură cu un fluturaș despre persoane dispărute pe care l-am găsit online.

Speram să-mi puteți oferi câteva informații.

De obicei, noi suntem cei care primim informații de la persoanele care sună...

Așa că nu știu

Câte informații vă pot oferi?

Care este numele persoanei dispărute?

Sarah Baker, ca și cuvântul „baker”.

Bine, vă rog să așteptați un moment...

Bine.

Aștept.

Nu există nicio persoană dispărută cu acest nume.

Ați spus Sarah Baker?

Da, exact.

Există un număr din 4 cifre

pe undeva pe fluturaș?

Există un cod de identificare în partea de jos, are 4 cifre, asta e?

Așa este.

7337.

E o pierdere veche?

E cam vechi, e din 1 martie 1972.

Oh, OK.

Am găsit-o.

Aici scrie că a fost găsită.

Serios?

Da.

Au găsit-o în viață?

Nu...

Așa cum am spus, nu am prea multe informații să-ți dau...

Nu știu cu adevărat.

Aici scrie că a fost victima...

criminalului în serie Lightfoot.

A fost mare agitație pe aici.

Din ce am auzit...

Nu-mi vine să cred că...

au găsit-o în viață, din păcate.

E doar o presupunere.

Nu. Eu...

Aș depăși limitele aici,

Nu știu cu adevărat.

Nu ți-am spus nimic.

Îmi pare rău. Cum ai numit-o? Cazul criminalului în serie Lightfoot. Asta ai spus?

Da.

Ce e asta?

A fost construită în anii '50. O cabană pitorească de pescuit ascunsă adânc în pădurile din Florida Centrală

Un loc pentru cei care vor să scape de toate.

Un loc pentru distracție și pescuit.

Se află la kilometri distanță de autostrada principală. La 32 km de cel mai apropiat magazin.

Era considerat un loc liniștit.

Cu toate acestea, proprietarul a reușit să păstreze secretul.

Un secret atât de întunecat.

Mă întreb cum ar putea cineva să facă așa ceva.

Interviu cu Joe. Mark.

Mă descurc bine?

Frate, nu fi nesigur, te descurci grozav.

Nu fi nesigur. Ia-ți ceva de băut.

Să beau? Mi-e frică. O să ajung să beau prea mult.

Tatăl meu a făcut multe lucruri rele.

Unele dintre aceste lucruri, nimeni nu le merită.

La unele dintre ele am fost martor când eram copil...

Erau atât de rele încât le-am cam blocat din minte.

Numele meu este Joseph William Lightfoot.

Sunt meșteșugar, artist și poet.

Da, fac aproape orice câte puțin.

Sunt foarte priceput cu mâinile.

Iar tatăl meu era James Lightfoot. Oamenii îi spuneau pur și simplu Lightfoot.

Tatăl meu era drăguț cu mine când eram copil,

dar s-a dovedit că era un criminal în serie.

A ucis 18 femei... unele au fost torturate, altele violate

pe celelalte le-a mâncat.

Era un tată bun, doar că avea acea mică... o

problemă.

Avea o problemă.

Eram mic. Adică, foarte mic, aveam vreo 6 ani.

Unii dintre ei erau chiar în casă.

Îți vine să crezi?

Atâtea stadii diferite de descompunere.

Nu voi uita niciodată când am deschis dulapul și am văzut un cadavru atârnat cu capul în jos

înfășurat în plastic.

Era evident o femeie, pentru că capul ei era pe podea și se uita la mine.

Sunt lucruri de genul ăsta pe care nimeni nu le uită.

Construită acum 65 de ani,

casa se află la 6 km de drumul principal.

Și a fost locul a 18 crime oribile separate.

Încă în picioare, este folosită ca proprietate de închiriat pentru vacanță.

Când mi-am dat seama de asta, am început imediat să-mi planific vizita.

Dar am oprit brusc totul când am dat peste acest articol.

Acest articol analizează manifestarea subconștientă

modului în care visele sunt uneori create de ceea ce facem inconștient.

De exemplu, îți arăt o serie de imagini pe care nu le-ai văzut niciodată.

Cu toate acestea, este posibil ca această persoană să apară cumva într-unul dintre visele voastre.

Chiar dacă nu ați întâlnit-o niciodată.

Cum? Pentru că subconștientul tău te-a remarcat în această fotografie.

Am început să mă întreb dacă poate asta ar putea explica de ce am avut visul acela cu Sarah.

Că poate, în subconștient, i-ai văzut poza undeva și totul e doar o coincidență.

Așa am crezut până când am vizitat site-ul de închiriere și am observat comentariile.

Locul ăsta nu poate fi decât bântuit!!!

Nu știu cum să explic, dar e ceva înfricoșător în locul ăsta!

Am auzit zgomote toată noaptea!

Asta speram

o legătură atât de ciudată încât pur și simplu nu poate fi o coincidență.

Atunci am decis că era timpul să rezerv o noapte.

Bună, Terry, îți las acest mesaj pentru că

vreau să știi că am ajuns cu bine la aeroport.

Te sun când ajung acolo.

Nu știu la ce să mă aștept, sunt puțin nervos.

Nici măcar nu sunt sigur dacă există semnal de telefonie mobilă aici.

Dar te rog să-ți lași telefonul pornit

Te iubesc, te sun mai târziu, bine? Pa.

Sunt în mijlocul pustietății.

E o nebunie.

Sunt în mijlocul Floridei.

Încep să mă întreb dacă asta nu a fost o idee atât de proastă.

Unde sunt?

Totuși, e foarte frumos, după cum puteți vedea, sunt păduri peste tot. Adică, sunt în pădure.

Așa că sunt,

Sunt în mașina aia închiriată de vreo 30 de minute.

Și încep să-mi dau seama că sunt în mijlocul pustietății.

Adică, sunt pe drumul ăsta de vreo 15 minute și n-am văzut pe nimeni.

N-am văzut niciun suflet pe drumul ăla.

Nici măcar un magazin, doar păduri, ca asta, fără oprire.

Așa că îmi dau seama cu siguranță

că sunt în mijlocul pustietății.

Am văzut o mașină. Tocmai am văzut o mașină.

Era o mașină aici.

Foarte bine, asta e bine.

Așa că m-am oprit aici pentru că încerc să aflu

dacă GPS-ul meu s-a stricat brusc.

Spune că am ajuns la destinație.

Dar nu este cazul, așa că

Sincer, habar n-am. E un drum pe aici.

Așa am crezut.

Am găsit drumul ăsta de pământ aici.

Iar casa e la 6 km distanță, la capătul lui.

Conduc deja de 6 km și încă nu am văzut nimic altceva decât copaci.

Nu sunt sigur că e bine.

Nu știu unde sunt.