Philadelphia

PHILADELPHIA

Acest praf dăunător la care s-a făcut referire a apărut de trei ori.

De fiecare dată, a fost testat. Rezultatul: piatră de var. Inofensiv.

- Inofensiv ? - Definit de Webster ca "nepericulos".

Ştiu ce înseamnă. Îmi permiţi ? Mulţumesc.

Dnă preşedinte ?

Imaginaţi-vă cum se simt copiii din cartierul ăsta.

Cu zgomotul neîncetat al şantierului care le sună în urechi,

pe măsură ce acest zgârie-nori, un tribut adus lăcomiei umane, creşte.

Aruncând o umbră amenintăţoare asupra vieţilor lor

şi înconjurându-i cu praf toxic.

Kendall Construction construieşte cartiere, nu le distruge.

Un ordin de restricţie pentru şantier ar lăsa şomeri 753 de oameni

şi ar conferi legitimitate acestei acţiuni nefondate şi dăunătoare.

Unul din litigiile născute din lăcomie care atacă sistemul nostru social.

Să nu exagerăm.

Aţi realizat o prezentare clară şi convingătoare.

- Dar n-aţi dovedit daune ireparabile. - Nu încă.

NU EXISTĂ DREPTATE ! NU EXISTĂ PACE !

- Al tău sună ? - Da, al meu. Miller.

Un client de-al tău ?

Ce haios ! Stai puţin. Mă scuzaţi, dle. Domnule !

Fiii mei şi cu mine am fost ieri la un restaurant. Am comandat cafea.

Chelnerul m-a întrebat: "doriţi zahăr sau îndulcitor ?"

I-am răspuns: "arăt eu a om care are nevoie de cură de slăbire ?"

- Andy. - Bună, dnă doctor.

Ţi-au venit analizele. Vin înapoi să vorbim despre ele.

- Aştept aici. - Bine.

- Bună, cum te simţi ? - Destul de bine.

Fă mâna pumn. Încă o dată.

O să trebuiască să începem să-ţi căutăm vene la picioare.

Răbdare, Tyrone.

Încă o dată.

- Bună treabă în cazul Kendall. - Mersi, Kenneth.

Bună, Rose. Anthea, asistenta extraordinară pe care speram s-o văd.

- Ştiu ce înseamnă asta. Nu. - Cina la Felicia...

- Am cursuri. - Am nişte dosare de revizuit.

Poţi să exploatezi pe altcineva. Dacă tot ai întrebat...

- Examenul tău ! - Mulţumesc. Nouăzeci şi opt.

Nouăzeci şi opt ! Felicitări !

Vreau să vorbim despre Hansen.

Sună-mă. Spune-i lui Amy că mi-a plăcut mult tabloul ei.

Începe conferinţa telefonică. Asta e înţelegerea părţilor.

Rezumatul modificărilor e pe biroul tău. Ai nevoie de mine ?

Nu, e 18:30. Du-te acasă.

- Alo ? - Bună, mamă !

Bună, dragule. Ce surpriză ! Ce mai faci ?

- Bine. - Ce a spus dr Gillman ?

Că sunt bine. Analizele mi-au ieşit excelent. Leucocitele sunt stabile.

- Şi trombocitele ? - Chiar şi alea se prezintă bine.

Grozav.

Mai important, ce faci tu ?

Mamă ?

- Sunt bine. Şi tata e bine. - Ce faci ?

15

- Andy, te întrerup ? - Fii succint, Bob.

Charles vrea să te vadă la etaj.

Tocmai mă pregăteam să fac o pauză. Sigur sunt îmbrăcat corespunzător ?

Şi s-a arătat foarte interesat de Highline versus Sander Systems.

Soarta împricinaţilor mă interesează. Fără discuţie.

E o acţiune antitrust.

E şi nu e, Charles.

Sander Systems copiază generatorul de tabele creat de Highline.

Eu cred că are loc o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.

Spune-mi, Andy, care dintre părţi ţi-ai dori să câştige ?

Nu permite relaţiei mele strânse cu Bill Wright, preşedintele Sander,

să-ţi influenţeze în vreun fel răspunsul.

- Aş vrea să câştige Highline. - De ce, Beckett ?

Dacă va câştiga Sander Systems, o firmă tânără şi dinamică e distrusă.

Legile drepturilor de autor şi antitrust au fost date tocmai pentru a împiedica

porcăriile pe care încearcă Sander să le facă.

- Ştii cine reprezintă Highline ? - Rodney Bailey.

Obiectez !

Bailey nu s-ar descurca printre legile drepturilor de autor nici cu harta.

Se pare că tipii de la Highline sunt de acord cu tine.

De aceea, de astă-seară, de la ora 21:03, chiar după desert,

Highline e reprezentată de Wyant, Wheeler, Hellerman, Tetlow & Brown.

Remarcabil !

Mai precis, de asociatul principal Andrew Beckett.

- Da ! - Bravo !

- Mulţumesc, Robert. - Ocupă-te imediat de Highline.

- Avem limită de timp. Mă ocup. - Avem 10 zile să introducem acţiunea.

- Tokyo pe linia patru, Bob. - Mulţumesc, Walter.

- Mulţumesc, Kenneth. - Felicitări.

- Sunt copleşit. - Ce ai pe frunte ?

Ce ? Unde ?

Acolo, pe frunte.

Am luat o minge de tenis în freză.

Mă scuzi.

Charles,

apreciez în mod sincer credinţa ta în capacităţile mele.

Credinţa se referă la lucruri în sprijinul cărora nu avem dovezi.

Şi nu e cazul în situaţia de faţă.

Du-te acasă. Nu, treci înapoi la treabă !

- Mulţumesc, Charles. - Nicio problemă, amice.

9 zile mai târziu

Tommy, ce mai faci ?

Plângerea Highline e pe birou la mine, totul e pregătit.

Asigură-te că Jamey stăpâneşte situaţia.

Sigur, altceva ?

Nu, o să lucrez de acasă restul după amiezii.

- Pa-pa ! - Pa.

Să aplici fondul de ten cât de uniform poţi.

Să nu pară că l-ai dat cu bidineaua. Încearcă şi tu.

- Răspund eu. - Acolo.

Nu crezi că e cam portocaliu pentru mine ?

E Bronz Tahiti. Arată cel mai bine pe leziunile astea.

E imaginea "tocmai m-am întors din Aruba".

Mi-am luat patru zile de medical. O să creadă că am fost în croazieră.

- Fax. - Mersi, Bruno.

Am putea să încercăm Egiptul...

Andy ?

Mă scuzaţi.

La fel ca vărul meu, Fredo.

Vrea cineva un covrig ?

Te simţi bine, Andy ?

Cred că trebuie să merg la spital.

- Nu-i nimic. - Eu plec. Încă o dată.

Mersi că ai condus ca o furie.

I-am spus dr Gillman să-şi ia o zi liberă şi aşa a făcut.

Ţi-au luat sânge, coprocultură ?

Sânge, da. Copro, n-am ce. Ai găsit pe cineva să te ducă la cursuri ?

Nu-ţi face griji. Ia să văd. Ai febră, iubitule.

- Ăsta e omul meu. Doctore ! - O clipă.

Era cât pe ce să nu ajung la baie.

Aproape m-am prăbuşit în faţa tuturor.

- N-ai de ce să-ţi fie ruşine. - Nu mi-e ruşine. Doar că...

Ce-i cu analizele mele ?

Aşteptăm. Între timp, vreau să te pregătesc pentru colonoscopie.

- Sună minunat. - Stai. De ce e nevoie de asta ?

- Cine eşti dumneata ? - Dumneata cine eşti, doctore ?

E partenerul meu.

- Îmi ţine evidenţa consultaţiilor. - Eu sunt dr Klenstein.

Colonoscopia nu e o procedură plăcută.

Dacă sarcomul produce diareea, trebuie să ştim de pe acum.

- Ar putea fi paraziţi sau o infecţie. - O reacţie la AZT.

Toate astea sunt posibile. Trebuie să...

Nu va trece printr-o intervenţie dureroasă dacă există alternativă.

Încerc să-ţi ajut partenerul. Nu eşti rudă de gradul întâi.

- Te-aş putea scoate din spital. - E supărat. Îi pare rău.

- Nu-ţi cere scuze în numele meu. - Bine, nu-i pare rău.

Să vedem ce ne spun analizele.

Încerc să vă dau şi o probă. Mâncarea de spital m-ar putea ajuta.

Poate dăm de dr Gillman. Putem începe cu asta. Mulţumiţi ?

- Eu mă ocup de analize. - Mulţumesc, doctore.

Îmi pare rău pentru...

Asta e a treia oară când mă bipăie de la birou.

- Klenstein ? - Da, Klenstein.

Trebuie să sun la birou. Tu stai jos şi linişteşte-te.

- Sunt liniştit. - Bine. E vreun telefon pe aici ?

- Pe coridor. - Mulţumesc.

Dacă aţi fost rănit din vina altora,

aţi putea avea dreptul la compensaţii materiale.

Dumnezeule !

- Biroul dlui Beckett. - Shelby, eu sunt.

- Jamey mă bipăie. - Mă bucur că ai sunat.

Aici se produce o mică catastrofă.

E vorba de plângerea Highline. Jamey a luat-o pe câmpii !

- Linişteşte-te. Dă-mi-l la telefon. - O clipă.

Nu găsim reviziile pentru plângerea Highline.

Stai ! Ia-o uşurel.

Trebuia să fie acolo azi-dimineaţă.

Am adus dosarul la birou ieri noapte.

Am stat acolo până la 3. Am pus copia corectată pe biroul meu.

- Îţi spun, nu e aici. - Hardul de la computerul meu.

Va trebui s-o scoţi la imprimantă şi să-i faci o procesare de text.

- Sub ce nume ai salvat-o ? - HL-1.

Ştii că expiră termenul de introducere a acţiunii.

Expiră în...

75 de minute.

- Nu e aici, Andy. - Nu e acolo ? Vin imediat !

Orice problemă are o rezolvare. Orice problemă are o rezolvare.

Împinge, iubito, împinge.

1 lună mai târziu

Iese ! Da, iubito ! E fetiţă !

- Fă-i o poză. - Nu reuşesc să bag filmul.

O, Doamne ! Ajută-mă, iubito.

Uită-te la ea. Mititica noastră !

- Doamne ! - E perfectă.

Du-te la magazin şi ia jumătate de kil de somon scoţian.

Nişte chifle cu ceapă, cornuri. Sună-mă.

- Şi nişte şampanie. - Tu eşti tipul de la TV.

Nu-mi pasă cât costă. Ia Dom Perignon. Cât ?

100 $ ? Ia una bună din California. Dom Perignon e prea scumpă.

Adu-le încoace, e flămândă. Nu, nu bebeluşul ! Lisa e flămândă !

- Iris, Iris. A sunat cineva ? - Un domn Andrew Beckett.

- Cine e Andrew Beckett ? - Uite-l. Joseph !

1 săptămână mai târziu

Explicaţi-mi ca unui copil de şase ani.

Întreaga stradă e liberă, cu excepţia unei mici porţiuni unde se lucrează.

- O groapă marcată şi asigurată. - Da.

Dvs aţi hotărât să treceţi strada exact prin locul ăla şi aţi căzut în groapă.

- Vreţi să daţi în judecată primăria. - Da. Am vreo şansă ?

- Da, sigur că aveţi. - Grozav.

Mergeţi cu asistenta mea şi completaţi formularele.

Aflaţi care sunt tarifele noastre. Nu luăm bani decât dacă câştigăm.

- Cum vă simţiţi cu spatele ? Doare ? - Că tot aţi amintit de asta...

Iris, ai grijă de dl Finley.

- O să am. A venit dl Beckett. - Mersi mult.

Aveţi grijă de dvs. Domnule Beckett !