Penny Dreadful: City of Angels

Din episoadele anterioare...

Într-o zi, ai apărut nu se știe de unde,

stând pe umărul lui și șoptindu-i la ureche.

Asta înseamnă că ai un secret.

Și, în politică, secretele sunt o monedă forte.

Micuța favoare pe care ți-am făcut-o azi-noapte la secție

n-a fost fiindcă sunt bun la inimă.

Îți cer să te revanșezi chiar acum.

- Ți-e dor de mama ta ? - Da.

Avem primăria și cel mai mare post de radio religios din L.A.,

politicianul vehement și undele radio publice,

la masă cu Al Treilea Reich.

- E în ceruri, iubirea mea. - De ce pleacă ființele ?

Tatăl nostru Dumnezeu hotărăște care ființă rămâne și care pleacă.

Dacă le-a sosit clipa, trimite un înger foarte special care să le aducă la El.

Frank l-a ucis pe părintele Tuck. Jur. Doar s-a uitat la el.

Te cred ! Dar să nu mai spui asta nimănui.

Nu lui Trevor. Și nici tatălui tău.

- Nu încă. Înțelegi, iubire ? - Da.

Vreau să porți ăsta.

Să nu-l scoți.

- E un câine ? - E un coiot.

Mi-a dat multă putere timp de mulți ani.

Acum te veghează pe tine.

POVEȘTI DE GROAZÃ: ORAȘUL ÎNGERILOR

Mersi, Sammy.

- Sănătate ! - Noroc !

Deci... avem un plan ?

Descoperim în ce mod au consilierul Townsend și domnișoara Adelaide

legături cu Herr Hitler.

Eu o cercetez pe Lady Macbeth și tu te duci la primărie.

Mă gândeam să mă duc eu la Templu.

Dacă vine "fasolarul", dra Adelaide va avea garda jos.

Îmi pare rău să-ți dau vestea asta, dar ne urăște pe amândoi la fel.

Mexicanii n-ajung prea departe la primărie.

Nici evreii n-au o soartă mai bună.

Încă două săptămâni, și naziștii vor mărșălui pe Spring Street,

adunându-ne cu arcanul.

Afurisitul ăsta de guvern... E ca ruleta rusească.

Nu știi cine e următorul care o pățește.

Să ne asigurăm că nu suntem noi ăia.

Cu orice preț, da ?

Al naibii Los Angeles... Nu știu dacă-l putem salva.

Să-l salvăm ? Amice, încercăm să-i supraviețuim.

Trebuie să vorbesc cu ea.

Îmi pare rău, dle Townsend, nu e...

Cine e ?

Ticălosul cu care ai de gând să mă înlocuiești după revocare ?

Cine e el ?

E o ea. Și te va învinge ușor, fiindcă e mai tânără, arată mai bine

și, apropo, chiar vrea să-i servească pe locuitorii Los Angelesului.

- Orice ai avea împotriva mea... - Nu împotriva ta.

Ci împotriva sistemului care le permite celor ca tine să se ridice.

Nu ai talent, nu ai respect pentru guvernare

și nu-ți pasă de nimeni în afară de tine.

Tot ce ai e un nume de familie

cu care te împăunezi ca o fetiță de patru ani

care a luat un boa de pene din garderoba mamei.

- Iisuse Hristoase... - Dacă tatăl tău crede...

Nu-l băga pe tata în asta !

Acest oraș merită pe cineva mai bun decât tine.

Și de-asta o să te revoc din funcție, domnule consilier.

Poate că nu suntem de acord asupra traseului afurisitei de autostrăzi,

dar asta nu înseamnă...

Spune-i pe nume. Nu e o autostradă ! E "inginerie socială" !

Mai întâi, mexicanii, apoi, cine ? Nu construiești drumuri,

construiești închisori pentru toți cei care nu-ți plac,

până n-o să mai rămână decât bărbații albi și bogați

care arată și gândesc exact ca tine. În niciun caz !

Poți să-mi servești texte New Deal până nu mai poți.

Dar ar fi bine să știi că am prieteni foarte periculoși.

Nu-i bine să-i calci pe bătături, pentru că ei...

Au afaceri "dosnice" ?

Ți-e cunoscut termenul, Charlton ?

Mă gândeam eu că da.

Ai mare grijă, domnule consilier.

Noi, vechii liberali, avem încă resurse cu care să luptăm !

Domnule consilier Townsend !

- Cine naiba ești ? - Detectiv Lewis Michener.

Nu pot vorbi cu tine acum.

De ce ? E Germania la telefon ?

Se pare că mai nou îți petreci timpul

cu niște persoane dubioase de sorginte teutonă.

- Ce vrei să spui ? - Richard Goss.

Nu-mi amintesc numele.

Ai luat cina cu el aseară.

E un donator.

E un nazist.

- Știi mai multe despre el decât mine. - Cât îți dă ?

Și ce-i oferi în schimb ?

E un domn înstărit și interesat de viitorul orașului nostru.

- De ce ? - Fiindcă acum locuiește aici.

- De ce ? - Întreabă-l pe el.

Orice joc ai crede că joci cu Goss... situația te depășește.

- Mă acuzi de ceva ? - Încă nu.

Data viitoare când mai vii în biroul meu, luându-mi din timp,

aș dori să văd un document legal care justifică această acțiune.

Poți spune ceva mai inteligent.

Poate, dar în prezența avocatului meu.

Poți să pleci, domnule polițist.

Ne vom revedea foarte curând.

Sun-o pe dra Adelaide. Spune-i că ne-au luat în vizor.

Da, domnule.

Dl Townsend știe exact cine e Goss.

Dar n-o să-l dea în gât.

El te-a pus să-mi zici asta ?

Dacă află, s-a zis cu mine. Goss e din Köln.

E arhitect. E aici de vreun an.

Asta e informație publică. Spune-mi ceva mai folositor.

Atunci, iartă-mă că te-am oprit.

Stai !

- Tu cu ce te alegi din asta ? - Cu nimic. Am pierdut deja tot.

Părinții mei erau în Viena când a invadat Hitler.

N-am mai putut să vorbesc cu ei... dacă mai sunt în viață.

Evrei.

Care e numele tău adevărat ?

Mahler. Alexandra Mahler.

El mă știe doar drept Malone. Mi-am zis că sună irlandez.

Cum pot să te ajut ?

Ar trebui... Fiindcă pare un mare prostănac.

- Dar Goss e periculos. - Știu. Ținem legătura.

Lucrez la secția din Hollenbeck. Du-te înapoi la el.

Îți mulțumesc. Pentru că mă lași să ajut.

Josefina ? E totul în ordine ?

Sunt bine, mami. Nu voiam să vin aici, dar trebuia să-ți vorbesc.

Îmi pare rău pentru ce am spus seara trecută.

Așa se înfurie mexicanii. Nu înseamnă nimic.

Noi două putem țipa oricât. Dar e în ordine.

N-am venit să-mi cer scuze.

Ci ca să-ți spun că mă mut.

O să locuiesc la Templu. Au un dormitor frumos

și un program pentru tineri, în care învățăm...

- Nu ! - Ascultă-mă. Te rog.

Când mă aflu acolo, simt ceva deosebit.

Și mă simt altfel. Vreau ceva mai mult de la viață.

- Mai mult decât să fii o menajeră ? - Nu asta am vrut să spun.

Ba da. Noi suntem familia ta, Josefina.

Te rog, inima mea. Putem sta de vorbă ?

Vorbim diseară. Îți fac plăcinta cu mere care-ți place și...

N-am să fiu acolo.

Cum spui "lămâie" în spaniolă ?

E ușor. Dr. Craft și eu o să ieșim diseară,

așa că va trebui să stai cu băieții, da ?

Da, doamnă.

L-ai auzit pe coiotul ăla lătrând ieri ?

- Urâte stârpituri... - Nu, doamnă. Nu l-am auzit.

Niște câini mici și urâți. În Germania, i-am împușca.

Și, te rog, să nu te mai văd vreodată vorbind cu mexicani la poarta noastră.

Nu vrem să înceapă vecinii să comenteze, nu ?

Nu, doamnă.

- Bună, Linda ! Arăți bine, draga mea. - Sunt de la magazinul cu cadouri ?

Da. I-am luat pentru tine.

Trandafiri galbeni. Ți-ai amintit. Ce dulce...

Te simți mai bine aici, nu ?

- Mă bucur că arăți atât de... - Ce fac copiii mei ?

Bine. Sunt bine.

Echipa de dezbateri a lui Trevor a...

Părul nu mi-a mai fost spălat de două săptămâni.

Și mi-au tăiat unghiile, ca să nu-mi scot ochii cu ele.

Colega mea de cameră e din Bakersfield.

Are o fermă de lactate cu soțul ei. Îi e dor de vacile ei.

Am nevoie...

Am adus niște acte...

Să ți le arăt.

Sunt formele pentru tutela băieților.

Legea statului California cere să le semnezi...

O să se uite pe ele avocatul familiei mele.

Nu știu dacă e nevoie. Este...

Iubitule... n-o să stau aici o veșnicie, știi ?

Și tata are niște idei despre cum să ne soluționăm cel mai bine

disputele casnice.

Așa că poți să-ți regulezi cât vrei târfulița aia nemțoaică.

Asta e problema ei acum.

- Nu e nevoie de asta. - Nu ?

Poți să-i păstrezi pe afurisiții de copii.

Poți să păstrezi casa. Eu o să mă duc la Reno și o să aștept divorțul.

Nici n-am s-o numesc complice la adulter în dosarul de divorț.

Dar să știi un lucru: de îndată ce totul se termină oficial

și eu mi-o trag cu tânărul instructor de tenis de la club,

singura mea menire va fi să-ți distrug viața.

Și e un castel de cărți de joc, dragul meu.

Am să le trag una câte una.

Ești un impostor, Peter !

Ce-ai să faci când vor afla toți cine ești cu adevărat ?

Data viitoare să vii cu un avocat.

Și cu o vacă, pentru colega mea de cameră.

Mă duc acasă ! Trebuie să vorbesc cu fratele meu, polițistul.

Trebuie să-i spun despre Diego. Nu mai pot trăi cu asta pe suflet.

- Încearcă. - Eu trebuia să fiu în locul lui !

A trebuit să fie Diego ! De-asta l-am dat lor !

M-am asigurat că ei pun mâna pe el. Pentru tine.

Ești o târfă mincinoasă !

Încetează ! Vrei să știi de ce l-am dat pe el ?

Fiindcă n-am putut ucide speranța.

Tu ai ceva ce majoritatea celorlalți "pachuco" nu au.

Inima, credința, lava incandescentă care poate străpunge ura.

Așa că prefă-ți frica în curaj !

Fă ca sacrificiul lui Diego să conteze !

Nu !

- Tu ești făcut să ne conduci. - Ãla e Rico.