The Island (Остров)

Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieΊte-mγ pe mine, pγcγtosul.

Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieΊte-mγ pe mine, pγcγtosul.

un film de PAVEL LUNGHIN

OSTROVUL

RΓZBOI anul 1942

Nu-i nimeni aici.

- Nu trageώi! Mγ predau.

Nu trageώi!

- Unde-i cγpitanul tγu? - Ce?

Ce?

- Unde-i cγpitanul tγu? - Nicht verstehn! Nu ξnώeleg.

Opriώi-vγ, ξnώeleg. E aici.

Nu mγ bateώi.

Vγ voi arγta unde e. E aici.

E aici. Chiar aici.

Ei, Tihon! Tihon, ieΊi afarγ!

IeΊi afarγ, acum!

El este.

- Cβt mai dureazγ? - 20 de minute. - EΊti inutil. Trageώi!

- Nu! Nu mγ ξmpuΊcaώi, vγ rog!

Nu mγ ξmpuΊcaώi! Vγ rog! Nu mγ ξmpuΊcaώi.

Nu mγ ξmpuΊcaώi!

- Omoarγ-l. Fii bγrbat. - Ce vrei?

Nu pot.

N-o s-o fac.

El n-a supravieώuit, nu? Dar eu am fγcut-o. Da.

MΓNΓSTIRE anul 1976

BatiuΊka, unde e pγrintele Anatolie?

Doarme.

Ξnώeleg.

- Doarme. - Cβt trebuie sγ mai aΊteptγm? Sξntem obosiώi.

- AΊteptaώi niώel, va ieΊi curβnd.

Blagosloviώi, pγrinte.

- Ce-i? Mai bine ar fi dacγ ai asculta radioul.

- Ai necazuri? - Da.

Un mare necaz. - Nu plβnge. Ξl voi ξntreba.

Poate cγ va binevoi... Dar astγzi a fost ξnchis ξn sine.

- Nu voi rγmβne datoare. - Fugi cu γΊtia de aici, neghioabo.

- Sγ nu mai vγd vreodatγ aΊa ceva. - Iertaώi.

AΊadar...

Vrei binecuvβntare sγ ucizi?

Ia asta ca binecuvβntare.

Vγ rog, pγrinte,

cereώi-i Stareώului binecuvβntare pentru un avort.

- Te ξndrepώi spre iad Ίi vrei sγ mγ tβrγΊti Ίi pe mine?

...cγ dacγ voi avea un copil nimeni nu se va mai cγsγtori cu mine.

Cine o sγ mγ mai vrea cu un copil? - Nimeni nu o sγ te vrea fγrγ el.

AΊa a fost rβnduit.

Vei avea un copil... Ca mβngβiere.

Sau te vei blestema ξntreaga-ώi viaώγ...

...din pricinγ cγ ai ucis un prunc nevinovat.

- De unde Ίtii? Nu eΊti Stareώul.

- Poate cγ Ίi eu... am ucis pe cineva.

Oricum, nu ξngenunchea ξnaintea mea.

Sγ ξngenunchezi atunci cβnd te rogi lui Dumnezeu.

Vei avea un bγiat. Unul de aur.

Acum pleacγ de pe ostrovul meu!

Doamne miluieΊte...

Slavγ ώie, Dumnezeul nostru,

slavγ ώie.

Slavγ Tatγlui Ίi Fiului Ίi Sfβntului Duh, Ίi acum Ίi pururea, Ίi ξn vecii vecilor. Amin.

Binecuvβntat este Dumnezeul nostru, acum Ίi pururea, Ίi ξn vecii vecilor. Amin.

Slavγ ώie, Dumnezeul nostru, slavγ ώie.

Slavγ Tatγlui Ίi Fiului Ίi Sfβntului Duh, Ίi acum Ίi pururea, Ίi ξn vecii vecilor. Amin.

Preasfβntγ Treime, miluieΊte-ne pre noi.

Doamne, curγώeΊte pγcatele noastre,

Stγpβne, iartγ fγrγdelegile noastre,

Sfinte, cerceteazγ Ίi vindecγ neputinώele noastre...

OdihneΊte, Doamne,

sufletul adormitului robului tγu Tihon ostaΊul.

Iartγ lui toatγ greΊala cea de voie Ίi cea fγrγ de voie,

Ίi dγruieΊte lui Ξmpγrγώia Cerurilor Ίi izvorul vieώii veΊnice.

Iarγ Ίi iarγ Domnului sγ ne rugγm...

Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieΊte-mγ pe mine, pγcγtosul.

Dumnezeul meu, sγ nu te depγrtezi de la mine;

Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte.

Scoate din temniώγ sufletul meu, Doamne.

Nu te depγrta de la mine.

Doamne, miluieΊte-mγ...

MiluieΊte-mγ, Dumnezeule, dupγ mare mila ta

Ίi dupγ mulώimea ξndurγrilor tale Ίterge fγrγdelegea mea.

Mai vβrtos mγ spalγ de fγrγdelegea mea

Ίi de pγcatul meu mγ curγώeΊte.

Cγ fγrγdelegea mea eu o cunosc, Ίi pγcatul meu ξnaintea mea este pururea.

ήie unuia am greΊit Ίi ce este viclean ξnaintea ta am fγcut,

ca sγ te ξndreptγώeΊti ξntru cuvintele tale

Ίi sγ biruieΊti cβnd te vei judeca tu.

Cγ iatγ ξntru fγrγdelegi m-am zγmislit,

Ίi ξn pγcate m-a nγscut maica mea...

Stropi-mγ-vei cu issop, Ίi mγ voi curγώi;

spγla-mγ-vei, Ίi mai vβrtos decβt zγpada mγ voi albi.

Auzului meu vei da bucurie Ίi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite.

Ξntoarce faώa ta de cγtre pγcatele mele

Ίi toate fγrγdelegile mele Ίterge.

Inimγ curatγ zideΊte ξntru mine, Dumnezeule,

Ίi duh drept ξnnoieΊte ξntru cele dinlγuntru ale mele.

Nu mγ lepγda de la faώa ta, Ίi Duhul tγu cel Sfβnt nu-l lua de la mine...

- Pentru rugγciunile sfinώilor pγrinώilor noΊtri, Doamne Iisuse Hristoase,

Dumnezeul nostru, miluieΊte-ne pe noi.

Amin.

Ah! Pγrinte Anatolie!

Cineva a murdγrit mβnerul.

- Cine ar fi putut s-o facγ? Trebuie cγ au fost niΊte suflete rγutγcioase.

Dγ-mi o cβrpγ ca sγ-mi Ίterg mβna.

- Nu am. - Nu ώi-am dat cβrpe sγ ai cβnd vei avea nevoie?

- Nu, nici o cβrpγ. Intrγ Ίi vezi.

Dacγ nu te deranjeazγ funinginea, murdγria, tγciunii. - Nu-i nimic.

Vin din partea pγrintelui egumen Filaret.

PrimeΊte blagoslovenia pγrintelui Filaret Ίi vieώuieΊte cu el ξn pace.

VieώuieΊte lβngγ un sfβnt Ίi vei ajunge Ίi tu unul.

Nu am ξnώeles ce ai spus.

- Pγrintele Filaret ξΊi aratγ milostenia sa. Vrea sγ vieώuieΊti ξn chilia sa...

...ca sγ-ώi refaci sγnγtatea.

- De ce? El se teme de foc. - Toώi ne temem de focul Iadului.

Pγrinte Iov,

...blagosloviώi sγ rγmβn aici. M-am obiΊnuit, Ίtiu tot ce e nevoie.

E iarnγ. Trebuie sγ ξnteώesc focul. - Nu auzi?

Pγrintele Filaret vrea sγ te ajute!

Uite...

ai ξnvγώat sγ scrii Ίi sγ citeΊti, nu?

De n-aΊ fi fγcut-o, n-aΊ fi acum iconom.

- Ai citit Ίi sfintele scripturi?. - Bineξnώeles, le Ίtiu pe dinafarγ.

Am uitat...

...de ce l-a ucis Cain pe fratele sγu Avel.

- Tu Ίi glumele tale! Mai bine ai Ίterge mβnerul acela.

Te tγvγleΊti ξn murdγrie. GhiduΊule!

- E o icoanγ binecuvβntatγ... - Mereu mγ sperii!

Unde ai ξnvγώat sγ mergi fγrγ zgomot?

- Dacγ vreώi, pot sγ-mi pun potcoave, ca sγ mγ auziώi de la depγrtare.

ΞndrγzneΊte numai! Aici e mγnγstire, nu grajd.

Dacγ toώi ar purta potcoave, ar fi aΊa o hγrmγlaie! Ca la hipodrom.

Ar trebui sγ pariez pe tine? Ce mai e acum?

Ξngγduiώi-mi sγ vγ spun...

- Pγrintele Anatolie... - Pγrintele Anatolie? Ce mai e acum?!

E scris aici totul.

- Ce sγ fac cu mβzgγliturile tale? Spune ce ai de spus.

- AΊa ceva, cu toatγ bunγvoinώa, nu mai poate fi ξngγduit.

Unu, Anatolie nu-Ίi spalγ niciodatγ faώa Ίi mβinile.

Doi, totdeauna ξntβrzie la slujbγ.

Trei, oamenii de pe uscat vin mereu sγ-l vadγ. Ieri a apγrut ξn bisericγ

cu un papuc de pβslγ ξntr-un picior Ίi cu o Ίosetγ pe celγlalt, apoi a ξnceput sγ cβnte pe nas.

Pγrinte, fraώii au ξnceput sγ murmure.

La praznice, deΊi vine la bisericγ,

nu se roagγ, doar stγ acolo...

A fost izgonit din trapezγ... - Ajunge. Deja mi se ξnvβrte capul.

Unde e acum?

Unde altundeva?

La cazane, bβnd ceai cu mirenii. Ceai ξndulcit cu zahγr!

- Sγ-l chem? - Nu, o sγ-l caut eu.

I-ai spus sγ nu mai lucreze la cazane...

- ...Ίi sγ se mute ξn chilia mea? - Da. -

M-a ξntrebat...

...dacγ Ίtiu de ce l-a ucis Cain pe Avel.

Chiar, de ce?

- Ξncercaώi sγ mγ rγniώi? - Iertare.

- Poώi pleca, voi vorbi cu el. - Am intenώii bune... - Du-te, om bun, du-te.

Maica Domnului, Preasfβntγ Nγscγtoare de Dumnezeu,

iartγ-mγ pe mine, pγcγtosul, mβntuieΊte-mγ Ίi mγ ocroteΊte.

Dγ mie Ίi fraώilor mei sγnγtate Ίi tγrie.

ΞnvredniceΊte-mγ ξn ziua aceasta fγrγ de pγcat a mγ pγzi eu...

...Iartγ-mγ, Maica Domnului. PγzeΊte-mγ ξn credinώa mea

Ίi sporeΊte-mγ ξntru dragostea cγtre tine.

Cγutat-am spre tine, Doamne, cu toatγ inima mea...

...Dumnezeule, dγruieΊte iertare greΊalelor

tuturor celor adormiώi ξntru credinώγ Ίi nγdejdea ξnvierii.

Vrednic este cu adevγrat sγ te fericim, Nγscγtoare de Dumnezeu,

cea pururea-fericitγ Ίi preanevinovatγ, Ίi maica Dumnezeului nostru.

Pre cea mai cinstitγ decβt heruvimii, Ίi mai slγvitγ fγrγ de asemγnare decβt serafimii,

carea fγrγ stricγciune pre Dumnezeu Cuvβntul ai nγscut

pre tine adevγratγ Nγscγtoare de Dumnezeu te mγrim...

Pγrinte!

Luaώi asta. E fγcutγ ξn casγ.

Rugaώi-vγ pentru soώul meu care a murit.

A fost ucis ξn Marele Rγzboi de Apγrare a Patriei.

- Ia loc, sorγ. ServeΊte niΊte ceai. AΊazγ-te.

Acum spune-mi care e problema.

Mγ viziteazγ mereu ξn vis.

Doar geme.

Trebuie cγ se simte rγu acolo.

- L-ai iubit? - Ξncγ ξl mai iubesc.

Am fost ξmpreunγ doar Ίase luni. Apoi a intrat ξn armatγ.

Sξnt vγduvγ de peste 30 de ani.

- Prea-bine. Dacγ ai aΊa dragoste, nu stricγ sγ ξntreb.

Mγ duc sγ-l vγd pe pγrintele Anatolie.

Nu e un sfβnt, dar a citit mult. Va putea sγ-ώi dea un sfat bun.

Vino aici.

Cβt voi vorbi cu el - voi ώine uΊa ξntredeschisγ - , sγ stai aici Ίi sγ asculώi.

Sγ nu spuni vreun cuvβnt.

- Cum ξl cheamγ? - Mihail.

Pγrinte Anatolie,

o vγduvγ de aici ξώi cere sγ te rogi pentru odihna unui ostaΊ cγzut ξn luptγ, Mihail.

- Ce idee! Un parastas pentru un om viu!

- Dar ea zice cγ soώul ei Ίi-a dat viaώa ξn rγzboi, ξn 1944.

- Nu Ίi-a dat nimic. A fost prins prizonier.

Dupγ victorie, a rγmas ξn Franώa.

E bolnav acum. Vrea sγ-Ίi mai vadγ o datγ prima soώie, ξnainte sγ moarγ.

Ce mai aΊtepώi? Pleacγ.

Ai auzit? Nu se fac parastase pentru cei vii, aΊa spune el.

Bγrbatul tγu trγieΊte, dar e bolnav. Trebuie sγ mergi ξn Franώa.

Ca sγ-i aduci mβngβiere bolnavului ξnainte de a muri Ίi sγ-i ξnchizi ochii.