Truth & Treason

Adevăr și trădare - S01E02 „La pământ ca cenușa”

Șase B. Al treilea etaj.

Ăsta-i al treilea etaj?

Acolo-i șase B?

- Doamna Kola? - Da.

Wolfgang e acasă?

Nu, e la muncă.

- E la muncă deja? - Da, a mers de dimineață.

Înțeleg.

Îl cunoști pe acest domn?

Nu? Albert Hultz?

Poate poza asta te ajută mai bine.

Nu.

Doamnă, cred că mă minți.

Nu te mișca, ia loc.

Ia loc am zis!

Unde e?

- Minți. - Nu mint.

- Spune-mi adevărul! - Nu, stai...

Doar spune-mi adevărul!

Aici erai.

- Te-am căutat. - Da, ți-am împrumutat cheile, scuze.

- Astea unde le pun? - Foștii clienți merg acolo.

Nu acum, ai întârziat.

La lectura inspirațională a lui Heinrich Mohns

legată de loialitate și patriotism la locul de muncă.

Asta face meseria asta satisfăcătoare.

Tu vei scrie ce vorbește, dl Am Învățat Singur Stenografie.

- Helmuth, Berna. - Ellie.

Mersi că mă acoperi. Mohns mă pune să prezint cu el.

Tinde să vorbească repede și cu fraze interminabile,

așa că va trebui să ții pasul.

Nu-ți face griji la punctuație, corectez eu mai târziu.

Doar asigură-te că scrii tot ce zice.

- Poți face asta? - Așa cred.

Bun.

Am ajuns.

Baftă.

Cea mai mică urmă de pesimism

împotriva Reichului va duce la distrugerea departamentului.

Până și-un birou dezordonat, un sistem de îndosariere prost,

e periculos pentru acest birou și pentru Reich.

I-am cerut lui Eli să se ocupe de asta. Dra Kluge.

Mulțumesc, domnul Mohn.

Cum s-a menționat, voi discuta despre tema ordinii la locul de muncă.

Ai cumva...

E ziarul de astăzi?

Führerul, în discursul său din ianuarie anul trecut,

a proclamat: „anul 1941 va fi, așa estimez,

anul istoric al unei noi ordine europene.”

Cred că vorbește despre o nouă ordine politică.

Totuși, v-aș încuraja pe fiecare

să implementăm această ordine și-n locul nostru de muncă.

Cuvântul ordine vine de la latinescul ordenum,

de la acuzativul ordo.

Mersi că m-ai salvat. Am uitat să-mi aduc articolul.

Da, n-a fost nimic.

Mă bucur că te-am ajutat.

Bun.

Astea au venit de dimineață.

Uită-te la astea.

Au fost predate acum zece zile. De ce au ajuns doar acum?

Cred că...

Bine, du-le jos. Vin și eu imediat.

În loc de atacatori, ne facem griji de pliante?

- Sunt cuvinte pe hârtie. - La fel e și manifestul lui Karl Marx.

Știi țara fără libertate? Țara terorii și a tiraniei?

Da, o știi bine, dar ți-e frică să vorbești despre ea.

E Germania. Germania lui Hitler.

Primele pliante au fost acum trei săptămâni,

pe 14 au fost pe Lonsdraza.

Într-un weekend.

Corect, și într-o luni, pe 842.

Nu lucrează vineri și sâmbătă?

Și se ocupă de pliante?

Hârtii roșii, comuniști?

Da.

Poate.

Asta, joi, 17 aprilie, dusă la dovezi următoarea zi.

- Nu, stai, prima-i pe 14. - Da.

Au sunat sirenele în seara aia.

Ies în timpul raidului aerian.

Prin tacticile lor lipsite de scrupule,

vă transformă în marionetele lor și vă pun să faceți ce doresc ei.

Nu lăsați ca liberul arbitru,

cel mai prețios lucru pe care-l aveți, să vă fie luat.

Germani, ridicați-vă!

Luați o decizie până nu-i prea târziu!

Cine conduce biroul acolo? Am fost prin Hammerbrook toată noaptea.

Da, în timpul raidului aerian.

N-am văzut niciunul din băieții tăi, lucru pe care l-am cerut deja.

Și acum mă uit la un pliant ce-l face pe Führer

„cel mai mare înșelător al oamenilor.”

Diseară atunci. Heil Hitler.

Julius!

Vezi cum litera S, e un B mare de tipar ce a fost scris peste cu litera P.

E o mașină de scris americană sau britanică.

Și aici, uite. Litera t e dublată.

Vezi cum în „Hitler” apare dublu?

E la fel peste tot.

E o amprentă.

Amăgiți de platitudinile liderului vostru autoritar.

O minciună-i o minciună, nu contează de câte ori spune adevărul.

Veți sta împotriva unui dictator care-și invadează vecinii democrați?

Și emisiunea din această seară se încheie.

Pentru mai mult adevăr, vă așteptăm mâine la ora 22:00.

Până atunci, V de la victorie.

Puteți ține un secret?

- De unde o ai? - Am găsit-o.

Nu arată cine știe ce, dar...

ce scrie acolo mi se pare foarte interesant.

Unde ai găsit-o?

În mașina mea de scris.

Haideți!

Vii?

Unde mergem? E trecut de ora stingerii.

Știați că Mendelssohn avea 15 ani când a compus prima simfonie?

Asta explică totul. Ce faci cu pliantele alea?

Scap de ele. În cutii poștale, în cabine telefonice, pe panouri.

- De ce? - Fiindcă nu pot compune muzică.

Iar cu muzica ta.

Am urcat la etaj.

În dormitorul său gol.

Mă rog, ce a mai rămas din el.

Salomon voia să fie profesor.

Și pliantele găsite în mașina de scris vor schimba acest lucru?

Cineva găsește una în cutia poștală.

O citește. Nu și-o poate scoate din minte.

O dă la un prieten de la muncă, care o dă la altcineva

- și apoi la altcineva. - Și?

Și vor afla tot mai mulți ce se întâmplă și se vor răscula.

Să-i pună capăt.

Mă bag.

Putem schimba lucrurile.

Nu cu arme, dar... cu astea.

Știi ce se întâmplă dacă te prind.

Fă ce-i bine, lasă consecințele să te urmeze.

Sigur. Iubesc cântarea aia.

Pentru Salomon.

- Câte vrei? - Nu știu, 20.

Nu vom fi prinși.

Dă-mi 25.

- Mergeți. - Stai, aici? Acum?

Da, acum.

Ți s-a părut amuzant să dai în Rolfi? Stai să încerci asta.

Da, sun să văd dacă mai aveți mașina de scris Remington

pe care v-am reparat-o...

14 aprilie, la colțul străzii Monstrasse și Avesterre.

Astea-s încă din Hambleville, sunt din data de 17.

Înregistrările arată 15 noiembrie...

Am mai găsit opt magazine de mașini de scris lângă Altena.

138 brintanice, iar modelele americane încă le testăm.

Mai avem vreo 120, cu aproximație.

Elli!

Bună dimineața!

- Neața. - Ai grijă.

Nu știi niciodată cine privește.

Mersi, eu...

Acum, e oficial.

Oficial zici...

La ce te gândești?

E mai rapid dacă mergem pe aici să ajungem la străzile astea.

Vrei să mergi pe strada Süder? E în drum spre casa ta.

Sigur.

Karl.