Channel Zero

- Oameni dispar. - Ai grijă să nu ni se întâmple nimic.

Desigur.

Au fost răpiți.

Chiar înainte să vină Protecția Copilului ?

Sora mea, Zoe, e bolnavă mintal.

Începutul sfârșitului identității tale.

Joseph Peach. Ar avea aproape 130 de ani, dacă ar mai trăi.

Trebuie să plec de aici.

Îmi pare bine, Zoe.

Ce întrebare ciudată, Timmy.

De ce mâncăm porci ?

Ai putea la fel de bine să întrebi de ce mâncăm pui sau altă carne.

Mâncăm carne din cauza lanțului trofic. Știi ce e ăla ?

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l știi e că noi suntem în vârf.

Tot restul e sub noi.

Rascal prinde uneori șobolani pe aleea din spatele casei.

Asta pentru că el e mai sus în lanțul trofic decât șobolanii.

Așa funcționează. Animalele care sunt mâncate...

trebuie să fie mâncate. Și uneori erau deja prea multe.

Dar tu nu trebuie să-ți faci griji, Timmy. Bucură-te de mâncare.

Mama știe ce-ți place.

- Salut. - Salut. Nu te duci să te întâlnești, nu ?

Salut, Zoe, sunt eu. Mesajul e clar. Vrei să mă suni înapoi ?

Cu aproximativ un an înainte

Ce faci ?

- Moș Timp. - Ce ? Unde ?

Acolo.

Isuse, Zoe.

Trebuia să luăm chinchilla aia.

- Asta e ca o dihor fără păr. - Nu e adevărat.

- Ba da. - Nu face asta, Zoe, te rog.

Te rog. Zoe, oprește-te.

Zoe, oprește-te.

Era mama ?

Mama ?

Eram obosit și neliniștit

și degetele-mi rătăceau fără țintă

peste clapele zgomotoase

nu știu ce cântam

sau la ce visam

- Alice. - Cu cine vorbesc ?

Cu Dave. Te sun în legătură cu restanțele la împrumut.

Acesta nu e numărul lui Alice. Alice e moartă.

Alice, arată-mi unde l-ai văzut exact.

Aseară, Zoe a văzut ceva în Butcher's Block.

Ce a văzut ?

Nu a vrut să spună.

Zoe era îngrozită.

O luăm pe același drum.

- E aici ? - Da.

Ai văzut fata care locuiește aici astăzi ?

Aseară ?

Vreodată ?

N-ar fi trebuit s-o las pe Zoe să plece. Nu mă așteptam să facă asta.

- Se duce la mama ta ? - Nu a mai văzut-o...

- De când am internat-o. - Și tu ?

... cântam sau la ce...

S-a schimbat.

A plecat.

Zoe trebuie doar să-mi trimită un SMS, atunci știu că e bine.

Chiar crezi că omul pe care l-am văzut e în spatele disparițiilor ?

Tu ai spus că semăna exact cu Joseph Peach.

- A spus că aici era casa lui. - Așa e.

Casa adevăratului Joseph Peach era acolo.

- Cum a dispărut familia aia ? - Era în 1952, aveam doi ani.

Un grup de muncitori a venit după Peach. Au spart ușa.

- Casa era goală. - Ce voiau de la el ?

Erau zvonuri, încă din anii '30. Despre chestii religioase, oculte ciudate.

După moartea fiicelor sale a înnebunit și mai tare.

- Cum au murit ? - Au fost ucise.

În Butcher's Block.

Făptașii n-au fost prinși niciodată.

După aceea, au început disparițiile.

Imigranți care lucrau la fabrică.

Bărbații care au venit să-l ia pe Peach...

au găsit ceva în subsol.

Nu se știe exact ce, dar au incendiat casa.

- Izzy, așteaptă. - Alice. Unde te duci ?

Iar tu. Ești bine ?

Crezi în Dumnezeu ?

Dumnezeu. Crezi în El ?

De ce vrei să știi ?

Poate e important.

Cred că există ceva, o putere superioară.

Și eu.

Crezi că acest vierme...

a fost creat de o putere superioară ?

Poate după chipul Său ?

Mergi la biserică ?

Deci crezi în Dumnezeu, dar nu-L venerezi ?

O fac în felul meu.

Încerci să fii un om bun și să ai grijă de alții.

E de ajuns ?

Trebuie să plec.

Nu-ți face griji pentru sora ta, Zoe.

Va fi bine.

- Bine, deci o scară. - Oricum nu m-ai crezut înainte.

E mai ușor să nu mă crezi ?

Unde e atunci ?

- Am fost inconștientă o vreme. - Probabil s-a rătăcit.

Bărbatul ăla de pe scară.

L-am văzut de la distanță. Purta un costum din anii '50.

Un costum albastru.

Mă gândesc ce mă enervează cel mai mult la polițiști. Știi ce ?

- Tonul ăla. - Tonul ăla.

Știu exact cine ești. Mă bucur că jurnalismul a murit.

Știai să citești când am scris despre tatăl tău ?

Cine e acum șeful poliției ?

- A făcut curățenie. - Asta e o părere.

Scuze, putem, te rog, să aflăm cine e tipul ăla ?

Da, tipul ăla, l-ai văzut după ce a dispărut scara sau înainte ?

Știa că am o soră. Și cum o cheamă.

Și sunt sigură că n-am avut nimic...

Ascultă.

Doamne, Zoe. Unde ai...

Ești bine ?

- Unde ai fost ? - Nu mai trebuie să-ți faci griji.

Sunt vindecată.

Calmează-te. Te ajut eu.

Taie. Taie.

Bravo, copile. Ești așa drăguț. Da, sigur.

- N-am vrut. - Uite cum îl mănânc.

Todd, serios.

Stai.

Mâinile sus. Acum. Fă-o.

- Doamnă ? - La pământ.

- Doamnă ? - La pământ, tu.

Ai grijă, agent Vanczyk. Nu știi pe cine tratezi așa de brutal.

Brutal ? Asta nu e nimic. Am zis să te culci la pământ.

Nici măcar nu ești un omuleț amărât. Nu miroși a bărbat.

Miroși a șoarece.

- Sau a nimic. - Spune asta la secție.

Atunci poți să-ți iei dinții într-o pungă.

- Cum te cheamă ? - Peach.

Deci nu vrei să-ți spui numele. O să-ți piară râsul.

Știi, agent Vanczyk ?

Tu o să fii proiectul meu.

Curvă murdară.

Curvă murdară.

Evident că te respectă mult.