200 baris pertama.
MEMORIA
Bună ziua.
Jur că te faci mai frumoasă pe zi ce trece...
Ești foarte amabil.
Nu pot.
Nu-i nimic,
pentru că oricum nu sunt pentru tine.
Poți să ne lași singuri ?
Sigur.
AM TERMINAT MAI DEVREME.
SĂ AJUNGI ACASĂ LA TIMP PENTRU CINĂ.
Rahat !
Ești stresat ?
N-am nimic.
Când te-am văzut prima dată, mi-am spus:
"Uite un bărbat care știe ce vrea".
E doar speriat.
Nu sunt speriat, dar...
Știu, e vorba doar de cum stau lucrurile.
Dar un bărbat trebuie să plătească ca să obțină ce-și dorește.
Nu de asta... suntem toți aici ?
Da.
Du-te să vorbești cu ea.
Hai.
E foarte dulce.
O să vezi.
Beatriz !
Poartă-te frumos cu el.
Hola.
Bună.
Îmi arăți ce desenezi ?
Mai degrabă nu.
Numele tău e Beatriz, nu ?
Vino în dormitor.
Auzi... de ce nu stăm un pic de vorbă mai întâi ?
Nu vreau să pierd timpul stând de vorbă.
E-n regulă.
Câți ani ai ?
Câți ai vrea să am ?
Nu asta am vrut să spun.
Vreau doar să te cunosc,
să știu cine ești.
- Treisprezece ți-ar plăcea ? - Nu, termină, te rog !
- Doisprezece ? - Nu.
Tată, are ceva !
Rahat !
Tată ! Tată !
FBI ! Aruncă armă imediat, nemernicule ! Arunc-o !
Calmează-te.
- Du-te dracului ! - Du-te tu primul !
- Mor eu, moare și ea. - Leon !
Ascultă-mă, bine? S-a terminat.
Dacă lucrurile degenerează, pierdem toți.
Ești anchetator ?
- Din Mexic ? - Da.
- Poliția federală ? - Calmează-te, bine ?
Du-te dracului. Nu mă voi întoarce.
Gata, ajunge ! Lasă arma jos !
Nu a spus nimeni că te întorci.
Putem să vorbim despre toate astea după ce te calmezi.
- De acord ? - Minți.
Toți sunteți niște mincinoși !
Nu vrei să-i faci rău.
E fiica ta, omule. Are nevoie de tine.
Nu știi nimic.
Știu că nu vrei așa ceva.
Și nici noi nu vrem.
Te rog, ești tatăl ei.
Pune arma jos.
Tată ! Tată !
Beatriz, nu ! Nu te uita, înapoi.
- Tată ! Lasă-mă ! - Ia-o de acolo !
Tată !
Lasă-mă !
Papa Leon ?
- Da. Eu... - Așteaptă puțin, Serra,
vreau să fiu sigur că înțeleg.
Spune-mi dacă greșesc, dar se pare că pilonul investigației tale
zace într-o ambulanță cu creierul făcut terci.
Vincent a făcut ce trebuia, domnule.
Nenorocitul nu mai putea fi controlat.
Nu-mi pasă, Amistead. Problema mea
e că o anchetă care durează de unsprezece luni
și care a mobilizat resurse semnificative
de ambele părți ale frontierei,
- s-a dus complet dracului. - Nu neapărat.
Nu pune sare pe rană.
Un copil fără acte nu e suficient ca să consolidăm
un dosar de trafic de persoane.
Da' ce dracu' e ?
Domnule.
Mai vorbim mâine dimineață.
Salut !
Alex !
Mă bucur să te văd, prietene.
Ce-i asta ? Te-ai lăsat pe tânjală !
Marisol !
Uite cine a venit !
Doamne, ce mare s-a făcut.
E adorabilă.
O mizerie de cal.
E foarte scump.
Dar mai ieftin decât un divorț.
Da !
Bună traba ai făcut la Guadalajara.
Orașul asta e o cloacă nenorocită.
La fel și aici. Urăsc orașele,
mulțimile, mirosurile pe nenorociții de albi...
- Fără supărare. - Nu mă supăr.
Nu crezi că e mai bine la țară ?
Îți amintești de Tamaulipas ?
De gunoaiele alea de Zeta.
A fost o nebunie, dar amuzant !
Nu e chiar ideea mea de amuzament, Mauricio.
Da.
Ești sensibil. Și un artist.
Iisuse, fii mai vesel !
Viața e frumoasă acum. Mai calmă.
Mai mulți bani, mai puțin sânge.
Prietenii noștri au pentru tine ceva interesant.
Mauri, vorbește cu altcineva.
Nu prea sunt în formă acum.
Regăsește-ți forma.
Afacerea e în El Paso. Tu de acolo ești, nu ?
Încă un motiv ca să refuz.
Asta încerc să-ți spun, mă retrag.
Altceva ?
Un ceai cu gheață, por favor.
Ce dracu' ai ?
Ești beat ?
Nu, nu, sunt obosit.
Alex.
am nevoie de tine pentru asta.
Tu cunoști orașul.
- E prea mult. - Acest contract e pentru doi.
Nu ai un frate în El Paso ?
Mauri.
Mă spionezi ?
Treaba noastră e să știm orice, Alex.
Așa că te rog să nu mai vorbești despre retragere.
Cei ca noi nu se retrag niciodată.
Poftiți, dle Marshall. Totul e pregătit.
Mai pot să vă ajut cu ceva ?
Domnule Marshall ?
Nu, nu, mulțumesc, e-n regulă.
Vrei să repeți numărul camerei ?
1106. Scrie pe suportul cheii.
Da. Mulțumesc.
Vodka martini, te rog.
E prea devreme pentru un pahar cu vin,
sau prea târziu pentru un Bloody Mary ?
Depinde de ce fel de zi vrei să ai.
Depinde de tine, nu-i așa ?
Ești singur ?
Momentan, nu.
Scuză-mă.
- A fost o călătorie plăcută ? - Hai să terminăm odată.
Da, e aici.
Arată exact cum te așteptai.
Sunt sigur că o să fie bine.
Bine. La revedere.
Oamenii tăi spun că se va rezolva rapid.
Și așa va fi.
Va trebui să-mi dai mai multe detalii.
Nu, nu va trebui.
Cu cât știi mai puțin, cu atât mai bine.
Tu... tu l-ai împins.
Eu am încercat să-l salvez.
Ești un mincinos.
Uite ce e, Beatriz, ce ai pățit tu,
ce a făcut tatăl tău, nu a fost corect.
Dar nu e vina ta.
Niciun copil nu ar trebui...
Tata spunea că libertatea are un preț.
Era mai bine decât aici.
- Ți-am adus astea. - Nu le vreau.
Uite ce e, există o viză specială
pentru ca oamenii ca tine să rămână în Statele Unite
- pe durata anchetei. - Vreți să depun mărturie.
Nu e corect să stai închisă aici
în timp ce vinovații de ceea ce ți s-a întâmplat sunt liberi.
Tata mi-a spus să nu vorbesc.
O să transfer dosarul tău
celor de la Protecția Copilului. Bine ?
Vei fi eliberată și trimisă într-un cămin.
Și nu-ți voi cere nimic în schimb.
Dacă vrei să vorbești, te ascult, dacă nu, nu e nicio problemă.
Meriți ceva mai bun decât această viață, Beatriz.
Se pare că merg singură în seara asta.
Trebuie să termin cu asta.
Am de înregistrat o autorizație în centrul orașului.
În centrul orașului ?
Da, acolo lucrez, Wendy.
Contractele nu apar așa, ca prin magie.
- Să nu mă aștepți. - Ellis ?
Ce e ?
Parfumul ei pute.
Spală-l înainte să vii acasă.
Rahat !
Nu !
No comments yet. Be the first to leave one.