200 baris pertama.
- Câți ani are Angélica? - Optzeci? Nu.
- Știi? - Nu.
- Nu face pe prostul! - Nu știu nimic.
- E mai tânără decât tine. - Da.
- Cam cu trei, patru ani. - Da.
E încă frumoasă.
SALON LA JAROCHITA
- Nu? - S-a îngrășat.
S-a îngrășat?
- Ei bine... - Noapte bună!
- Pe mâine! - Pa, Angelo!
Pe mâine!
- O seară plăcută! - Ai grijă!
Da. Să nu bei prea mult!
Pe mâine!
L-am visat pe Gonini.
Îmi amintesc mult de el, fiindcă...
- La naiba! - Ce e?
- Nu te-am auzit. - Nu mai avem Bacardi, frate.
Tata ne punea niște bocanci nenorociți
cu ținte pe ei.
Acum e la modă să porți costum cu teniși.
Pe vremea mea, dacă purtai teniși, părinții tăi erau faliți.
Asta e a ta.
Să vedem!
E destul de tare.
Bea! Efectul va fi bun.
Gata, băieți!
E pedeapsă?
Noroc!
- Noroc! - Noroc!
Marito!
Miroși la subraț. Simt de aici.
Ai dreptate.
Sunt ca Enrique,
atunci când a făcut pariul cu La Bomba.
Ce pariu?
Cine putea sta cel mai mult nespălat.
Cine a câștigat?
Enrique.
Crezi că La Bomba nu se mai spăla?
Trebuia să se prezinte peste tot.
Cât nu s-a spălat Quique?
Vreo lună.
O lună? Nu se poate! N-aș rezista nici o săptămână.
De asta n-ai noroc cu femeile.
Poftim? Tocmai am băut o cafea cu Rosita.
Nu!
Cum a mers?
Prost. Am ajuns la spital. Mi-a provocat tahicardie.
O lună fără să te speli? Incredibil!
- Ce zicea La Bomba? - Ăștia doi sunt din același aluat.
Nu o deranja,
după cum zice Quique.
Nenorocitul de Quique!
Acel Quique.
Noroc, Enrique!
- Noroc! - Asta e pentru tine.
Și totul, din cauza invitației nenorocite.
CORESPONDENȚĂ POȘTA MEXICANĂ
UNIVERSUL MUZICAL
DESTINATAR: DL ENRIQUE GUERRERO
Continuăm cu alte știri.
Postul de radio Universul Muzical sărbătorește.
Pentru a-și marca aniversarea,
au un eveniment în cinstea a două personaje.
Irma Pimentel, „La Bomba”, și Enrique Guerrero,
doi prezentatori de muzică rock din Mexic.
Continuăm cu mai mult rock-and-roll.
ROCK CU LOS SONÁMBULOS
SUPERMARKETUL ABASOLO SE CAUTĂ ÎMPACHETATORI
OMAGIU ENRIQUE GUERREROCK
PODUL RIOVERDE
SUPERMARKETUL ABASOLO
Scrisori de recomandare, Don Enrique?
Nu, n-am.
- Care a fost ultima slujbă? - Am lucrat în industria muzicală.
Ați fost prezentator la Universul Muzical?
Sunteți marele Enrique Guerrerock de la Universul Muzical?
Da.
La mine acasă, tata...
Vă ascultam mereu emisiunea cu La Bomba Pimentel. Cum era?
- „Ascultați clasici ai...” - Nu! Nu era așa.
Nu. Te rog!
Nu mai face asta! Bine?
Ați putea-o face, vă rog, o dată?
Bun-venit
la Universul Muzical!
Ascultați
Ora rock-and-roll.
Poftim! Bună dimineața! Ați găsit tot?
Sau nu.
Picho, știi codul pentru astea?
Da. E 3090.
La naiba! De unde știi codul pentru mango Manila?
Învăț pentru când voi fi casier.
Picho.
După prânz, vreau să-i arăți lui Don Enrique cum merg lucrurile.
Da, domnule.
De acum înainte, această legendă vie e în familia noastră, nu?
Simțiți-vă ca acasă!
Ce muzică proastă pun!
O fac ca să prostească lumea și să cumpere orice.
- Ar fi mai rău dacă ar pune mariachi. - Așa e.
Da. Imaginează-ți!
Auziți?
Aici nu se fumează.
De ce nu?
FUMATUL INTERZIS
Sunteți iubiți?
Prieteni. Suntem prieteni.
De ce ești împachetator?
Nu ai vrea să fii casier ca ea?
Problema e că Picho n-a terminat liceul, așa că...
Da, dar mai am de dat doar un examen.
- Deci, aproape. - Mai are unul.
Nu uita! Secretul e să deschizi repede punga.
Folosește-ți vârful degetelor! Bine?
Ați găsit tot?
Unii clienți își aduc pungile. E important să ai grijă de planetă.
Mă uit la ce e pe banda rulantă și încep să împachetez mintal.
Asta e șmecheria. Bine?
Și apoi, după cum știi,
mâncare cu mâncare,
fructe cu fructe,
conserve cu conserve și tot așa. Bine?
Ești... un geniu.
Asta e tot?
- Apă îmbuteliată! - Grăbește-te, Rubén!
- Uită tot. - Nu-l condamn.
Sigur îl distrage frumusețea dvs.
Fermecător! Mulțumesc!
Poftim! Scuze!
Totalul e 1.856.
- Mulțumesc! - Mulțumesc!
Reveniți curând!
Mulțumesc! Scuze!
Poftim!
Mersi!
- Nu uitați să pontați! - Pa!
Așteptați-mă, vă rog! Nu plecați singură!
Odihniți-vă!
Mâine vine carnea. Trebuie să fim pregătiți.
Dacă aveți nevoie de ceva, sunați-mă!
Odihniți-vă!
Dar dacă mergem la petrecere...
- Ar fi grozav. - Pe mâine, băieți!
- Pe mâine! - Noapte bună, Cipriano! Odihniți-vă!
- Ce? - A zis: „Noapte bună!”
Nu merg acasă cu mașina. Iau autobuzul.
- Pe mâine! - Am grijă de el.
- Odihniți-vă! - Inventează ce nu aude.
Tipul nou pare fain.
Glumești, Amanda? A încălcat regula jumi-juma.
- Ce? Serios? - Mi-a luat jumătate din bacșiș.
Nici nu a împachetat bine.
- A pus vreo patru lucruri. - Știi ce mi-a zis?
Se ocupa de relații publice și aducea mai mulți bani.
Sigur. E artist.
Sincer, nu-l prea plac.
E fain. Îmi plac pantofii lui.
Cred că am pierdut autobuzul.
El a zis despre Pinito,
luptătorul mexican care era destul de scund.
A zis: „Ce bine că băiatul ăla nu e de categoria grea!
Altfel, ne-ar fi bătut pe toți.”
Era foarte bun, Pinito.
Ce faceți, băieți?
- Ce faci? - Ce faci, Marito?
Rău, Enrique. Trebuie să iau Viagra ca să fac pipi.
Nu spune asta!
Nu o spun eu, ci soția mea.
- Güero! - Aproape gata.
- Am pus gheața în chiuvetă. - Uitați! Să nu ziceți că nu aduc nimic.
Nemaipomenit!
Era și timpul să aduci ceva.
- Spune tot! - Despre ce?
Despre ce vrei.
Vă amintiți de Gonini?
Sigur.
A făcut cancer.
La naiba!
Mult sau puțin?
Puțin.
Nu faci mult sau puțin. Faci doar cancer.
El a făcut doar puțin.
Altfel, ar fi murit deja.
Hai, frate!
Nu cred în cancer.
Ori faci,
iar atunci ai făcut
și ești bolnav,
ori nu faci,
deci nu faci.
Atunci, nu e nicio problemă.
Da.
Ați înțeles?
Ce filozofie are tipul ăsta!
Ar trebui să o brevetezi,
fiindcă, din ce tocmai ai zis,
No comments yet. Be the first to leave one.