200 baris pertama.
REGINA LACRIMILOR
UNDE SUNT BANII? VREM SĂ FIM DESPĂGUBIȚI PENTRU TEREN!
Ce se întâmplă?
De ce fac așa, știind că noi suntem victimele?
Despăgubiri pentru teren?
Va fi haos dacă mergem acasă.
Să ne întoarcem!
Unde să mergem, dacă nu acasă?
Nu putem merge la un hotel.
Bună, Grace!
Dnă, nu e nimeni la intrarea din spate. Puteți veni pe aici.
Ești minunată. Bine.
Ia-o pe la intrarea din spate!
Deci? Vin?
Acum să vă văd!
„Patronii concernului rămân faliți și sunt evacuați.”
Vin!
Ce faci? Deschide poarta!
Dnă, trebuie să coborâți puțin.
Ce e? Sunt obosită.
Știți că dl președinte Hong a împuternicit-o pe dna Moh
să administreze totul în Orașul Queens
în lipsa lui?
Așa, și?
Ne dă afară?
Nu chiar.
Având în vedere că locul e împânzit
de reporteri și protestatari,
vrea să vă ascundeți până se mai liniștesc apele.
Are dreptul să facă asta? Aici locuim.
Vrei să taci?
Nu te băga când vorbesc adulții!
Ce ai spus?
Fir-ar să fie!
Chiar nu înțelegeți, nu?
Stați! Hei!
Mașinile firmei, șoferii,
telefoanele și cardurile de credit nu vă mai aparțin.
Cardurile voastre de acces nu mai funcționează.
Cum adică? Asta e casa mea!
Dragă, sună la poliție!
Sigur, sunați-i!
Reporterii se vor bucura.
Având în vedere că vă cunosc,
v-am împachetat lucrurile de bază.
Așa că dați-i drumul!
- Ce-i asta? - La naiba!
Urcați! Sunt reporteri!
Nu e absurd, Hyun-woo?
Cum poate Seul-hee
să încuie poarta și să ne dea afară
din casa tatei?
Vă puteți cere drepturile în calitate de rezidenți,
dar trebuie să intentați proces,
și asta o să dureze.
Dar cea mai mare problemă e
că președintele a inclus drepturile de conversie
în contract și și-a trecut familia ca girant.
Așa că proprietățile, acțiunile și conturile voastre
au poprire.
Doamne, tată!
Stai, e adevărat, dragă?
Nici eu n-am știut. Sunt șocat.
Un balsam de buze?
Balsam, pe naiba!
Ar fi bine să nu fiți fotografiați de presă.
Vă duc undeva unde să fiți în siguranță și facem un plan acolo.
Soo-cheol de ce e atât de tăcut?
Hei, Soo-cheol! Zi ceva!
Deci e implicată și soția ta, Da-hye? Am dreptate?
Ce v-am zis? Geon-u nu seamănă deloc cu el!
Zău așa!
Apropo, unde mergem?
Păi…
- Ce-i asta? - Ce-i asta?
Ce e?
- Cine ne orbește? - Cine e?
- Așteptați aici! - Cine e?
E proprietate privată.
- Ce? - E Hyun-woo?
Cine?
Hyun-woo.
Hyun-woo!
Nu știam că vii.
Tată, era urgent.
Hei, Hyun-woo! De ce n-ai răspuns?
Nu mănânci cum trebuie?
Arăți groaznic.
- Nu, e… - Nu fi așa răvășit!
Bine că ai scăpat de familia aia!
Uite ce au pățit după ce te-au alungat!
Karma găsește mereu o cale.
- Stai… - Pe bune.
M-am bucurat când am auzit
că familia aia a fost ruinată. Bine le-au făcut!
În fine, uită de vulpoaica aia afurisită și vezi-ți fericit de viață!
A venit și vulpoaica.
Ai venit și tu.
Nu a venit doar ea.
Vai de mine!
A venit și socrul tău. Nu.
Să-i zic „fostul socru”?
În fine… Ce faceți aici?
Bună seara!
Ce mai faci?
Bine.
Salutați!
- Bună seara! - Bună seara!
Îmi cer scuze că am venit neanunțați.
Nu-ți face griji!
Mă bucur c-ați venit.
Urmați-mă, vă rog! Pe aici.
Eu mă întorc la Seul.
- Cheamă un taxi! - Mamă!
Aici nu există taxiuri la ora asta.
Atunci, găsesc altă cale. Voi faceți ce vreți!
Dragă!
Iubito!
Suntem deja aici.
Deja ți-am spus că nu voiam să vin aici.
Doamne!
Ce e?
Cred că a călcat într-o balegă.
Mamă, nu veni! Nu veni la mine!
Nu veni nici la mine!
Doamnă Kim?
E bună.
Hyeon-tae!
Am cules destul.
Ce să înțeleg din asta?
Cum adică?
De ce Hyun-woo a venit cu fosta soție și cu familia ei?
Așa e și cu Coreea.
Or fi cea de Nord și cea de Sud,
dar tot suntem în aceeași echipă la Olimpiadă.
Ce vrei să spui?
Ne aliem când avem un dușman comun.
Asta înseamnă că ar putea să se împace?
Sunt în aceeași echipă, dar asta nu garantează o împăcare.
- Să ne pregătim! - Bine.
Ce e?
Îți mulțumesc pentru azi.
Mâine o să plecăm altundeva.
Nu se va schimba nimic
peste noapte.
Știu. Un motiv în plus ca să nu stăm aici.
O să dureze până se liniștesc apele.
E cel mai sigur și liniștit loc în care puteți să stați.
Nu și pentru mine.
Sunt acasă la foștii mei socri.
Nu pentru tine. Pentru mine.
E liniștitor pentru mine.
Permite-mi…
să fiu egoist!
Am prea multe pe cap,
ca să-mi fac griji și pentru tine.
Nu te stresa pentru mine!
Am divorțat.
Orice s-ar întâmpla cu mine
sau cu familia mea
n-are nicio legătură cu tine.
O să încetez să mă stresez
după ce o să-ți revii.
Dar momentan
e imposibil.
Așa că te rog…
să înțelegi.
Stai…
la mine!
Crezi că ne va face fericiți
să stăm împreună în situația asta?
Vom fi mai puțin triști.
Nu te preocupa prea mult azi!
Hai să ne concentrăm să fim mai puțin triști!
Am curățat balega, dar mirosul…
O să dureze până se usucă.
- Aruncă-i! - Doamne!
De ce? Par scumpi.
Momentan, poartă-i p-ăștia!
Ce fac cu pantofii ăștia? Îi arunc?
Deci?
Îi aruncă sau nu?
Par scumpi.
Peste 500.000 de woni.
Cinci milioane?
N-am venit aici de bunăvoie.
Fiul vostru s-a mișcat repede.
Practic, ne-a răpit.
Răposata mea mamă
a avut dreptate.
Zicea: „Nu știi niciodată ce-ți rezervă viitorul.”
Cine ar fi crezut că ne vom revedea la câteva zile după ce ne-am luat adio?
Sora mea ne roagă să stăm la vila ei din Namhae.
Mâine plecăm la prima oră.
Desigur.
Dar nu fi atât de încrezătoare!
Domnule…
mănâncă, te rog!
Bine.
E foarte bună.
No comments yet. Be the first to leave one.