Dark Angel

- Cu cât ai intrat? - Cu toate 15.

- 15, la 20.000 bucata. - Ca şi cum i-ai lua copilului acadeaua, Solinski.

- Unde sunt banii mei? - Ce vrei să spui? Erau în valiză.

Eşti cam simpatic.

Nimeni nu mă fură! Unde sunt banii mei?

Subiectul a fost urmărit către Motelul Flamingo

unde s-a înregistrat sub numele de Anita Orduno.

Subiectul a fost însoţit de o femeie caucaziană,

cam de 20 de ani, 20 şi ceva,

şi a stat cu ea în camera de hotel cam trei ore şi jumătate.

Totuşi, iată un lucru ciudat.

Înregistrarea din maşina celeilalte femei, ei bine, duce la dvs, dl Meyer.

Deci, te părăseşte menajera, dar o face cu soţia ta.

Poate fi considerată o veste bună sau rea. Totul depinde dacă...

Te rog, nu te opri din cauza mea.

Dle Lydecker...

Nu a fost aici. Nu am văzut-o şi nu am vorbit cu ea...

Termină-ţi masa înainte să se răcească.

Te rog, te rog dle. Lydecker. V-am spus.

V-am spus tot ce ştiu. Jur!

Nu pare corect.

Iată-te, venind spre noi, un investigator privat, care-şi spală singur rufele.

În acest timp a venit o domnişoară

care l-a rugat s-o ajute să găsească nişte copii cu numere pe gât.

Dle Lydecker, vă rog, nu mă răniţi.

- Ce-ţi mai fac unghiile? - Nu! Dle Lydecker...

Se pare că ţi-au crescut bine. Vezi? Ţi-am spus eu.

Dle Vogelsang,

vreau să fiu foarte clar despre ce înseamnă această fată pentru mine.

Ţi-aş smulge o bucată din piele

dacă asta mă va apropia de ea.

Ştiu că e acolo.

Eventual, va trebui să iasă la aer.

Şi când o va face...

vreau să fiu acolo.

Va face un final can-can.

Loveşte-o, dragă.

- La naiba. E bună. - E hetero.

Nu-mi pune salată în joc. Nu încerc să mă dau la ea.

E numai a ta. Dă-mi-l pe tipul ăla fierbinte de acolo.

Prietenul lui e bun şi el.

Şi tipul de acolo din colţ îmi frânge inima.

- Ai febră sau ceva de genul acesta? - Nu.

- Eşti sigură? Pari distrasă. - Da, de ce?

Nu ştiu. Păreai...

Ce?

Că vrei să intrii în fiecare pereche de pantaloni de aici.

- Opreşte-te. - Chiar asta făceai.

Vezi?

- Ce este? Sunt prietenoasă pentru că e drăguţ. - Cineva mi-a corectat privirea.

- Ai căutat toată noaptea băieţi. - Eşti în călduri?

Să nu te împiedici. Nu mă vezi pe mine ducându-mă pentru că aşa vor ei.

Dacă te mănâncă, du-te şi scarpină-te.

- Salut. - Vorbeam, curvo.

Ţineţi-vă de băuturi!

- Vii aici des? - Da. Ce bei?

- Max! - Ma scarpin, K.

- Beau ce bei şi tu. Hei, încă două beri.

- Eşti hetero. Şi ce e cu asta? - Nu am nici cea mai vagă idee.

- Ţine. - Mulţumesc.

- Sunt chemată. - Dar credeam că...

A fost foarte amuzant. Poate continuăm altă dată.

Pe mai târziu.

A fost doar un vis ciudat şi frumos.

Sunt bine.

Kendra avea dreptate. Sunt în călduri.

Totul pentru că au condimentat acel cocktail genetic numit "eu" cu ADN de felină.

Deci, pot sări 5 metrii pe sârmă

şi pot dororî un tip de 120 de kilograme cu degetul mare sau indexul,

care mă face o extraordinară maşină de ucis şi o atracţie la petreceri.

Dar asta mai înseamnă că de trei ori pe an mă caţăr pe ziduri şi caut acţiune.

Slavă Domnului că greul a trecut.

Dacă reuşesc să trec de următoarele 12 ore fără să fac ceva ce voi regreta.

Lucrează. Şapte, opt... Frumoasă contracţie.

Chiar dacă nu poţi, vizualizează acel muşchi cum munceşte. Încă una.

Şi... zece.

- Bagă o furculiţă în tine. Eşti gata. - Încă un set.

- Păstrează-te pentru mâine. - Hai Bling. Încă un set.

Nu poţi face totul o dată. Trebuie să te temperezi, altfel te vei epuiza.

- Nu prea cred. - Trebuie să ai răbdare în toate, prietene.

Hai.

- Oricum, ai companie. Copii! Întrerup?

Nu, ai sosit la timp.

Bling mă amuza cu una din fabulele mele preferate.

"Iepurele şi ţestoasa".

- Poate va asculta de tine. Da, bine...

- Noapte bună. Bea nişte apă. - Bine, mamă.

Are dreptate. Nu ar trebui să fii aşa de dur cu tine.

Nu începe.

E uimitor ce se întâmplă când pui trei nenorociţi într-o cameră şi banii dispar.

Izbucniri de temperament, armele sunt scoase... Trei nenorociţi morţi.

Bine lucrat.

Ce s-a întâmplat cu acei oameni sărmani care credeau că merg pe Tărâmul Făgăduinţei.

În primul rând, nu sunt aruncaţi în mare după 10 mile.

Ceea ce e un lucru bun.

Şi cel puţin va fi o răsplată parţială pentru ce au plătit hoţilor.

Şi cu Solinski şi compania decedaţi, pot spune că ne-am terminat aici treaba.

- Aşteaptă. ce-ai găsit despre Zack? - Încă procesez informaţia.

- Orice ar însemna asta. Daca aflu ceva important, te voi anunţa.

Eu am îndeplinit partea noastră din învoială, făcânu-ţi acest serviciu.

Şi eu intenţionez s-o ţin pe a mea.

Dar proiectul Manticore a fost o operaţiune ascunsă. Va dura ceva. Răbdare în tot ce faci.

Scuteşte-mă de predici. Mi-am irosit nouă ani pentru fratele meu.

Dacă mă poţi ajuta, e minunat, dacă nu, nu-mi irosi timpul.

- Mă străduiesc. - Sună-mă când ai ceva.

Max, să nu te gândeşti să te duci acolo. Viaţa ta e destul de complicată.

Timpul pentru alcool vine peste o oră.

Deci, du-te acasă şi fii o fată cuminte, sau...

E ultimul, amice.

Ei bine... Mă înşală ochii sau aceasta e fata viselor mele?

Nu vorbi, doar vino.

- Simte-te ca acasă. - Frumos loc.

Mulţumesc.

Vin imediat.

Acolo.

Max, ai cea mai vagă idee ce faci?

Te vei duce acolo chiar acum şi-i vei spune lui Eric că ar fi mai bine să se ducă acasă.

Dacă stau să mă gândesc, să nu ieşi din această cameră.

Şi voi sta aici toată noaptea?

Ce ştii tu?

Eric?

Eric.

Există un Dumnezeu!

E un singur cuvânt pentru tine

şi începe cu "c", se termină "ă" şi are u "r" la mijloc.

- Curbă? - Curvă sună mai bine.

Nimic nu s-a întâmplat. L-am dus acasă, am adormit şi acesta e finalul poveştii.

- Numai nu-i spune. Îi vei frânge inima. - Bună dimineaţa, doamnelor.

Nu am avut ocazia să vorbim astă seară. Sunt Eric. Pe tine cum te cheamă?

Eu plec. Ar fi bine ca acela să nu fie prosopul meu.

- Trebuie să fii obosită, iubito. - Dar atât de fericită.

Trebuie să plec la muncă, aşa că-ţi găseşti singur drumul afară.

Du-l la 46 Euclid.

Un om corect nu tolerează slăbiciunile din Babylon.

Vinovaţii vor fi pedepsiţi pentru această ruşine.

- Nu mi-aş murdări mâinile cu acel pachet. - Herbal, nu înţeleg ce spui.

- Eu da. - Eşti un idiot.

A spus că nu vrea să-şi strice karma

împărţind filme porno la perversul de la 46 Euclid.

Slujba ta e să duci pachete. Punct.

Nu ştii şi nu-ţi pasă ce e în interiorul lor.

Dar nu şi când Cel de Sus face ca un pachet să cadă de pe bicicleta mea, să se deschidă

şi să-mi arăte o asemenea ticăloşenie.

Nu-mi pot îngropa capul în pământ ca un struţ.

Pe bune? Max!

- Unde se duce? - E pentru tine.

Ulei de motor.

Cu cine te-ai culcat pentru asta?

"Patul tău e pretutindeni al meu. Te iubesc, Eric."

- Cine e Eric? - Nu-l cunoşti tu.

Stai o clipă. Doar nu ai fost serioasă cu Gilligan de aseară?

Nu s-a întâmplat nimic.

- A petrecut noaptea în patul tău? - Da.

Dar nu l-ai lăsat? - Nu!

Atunci, ai procedat bine. Lubrefiantul e scump.

În alte veşti...

Nu vă ajustaţi ecranele. Aici e un buletin Streaming Freedom Video.

Aceast furt de imagine va dura exact 60 de secunde.

Nu poate fi detectat, deci nu poate fi oprit şi e singura voce liberă din oraş.

Dacă se întreabă cineva de ce Joel Solinski întârzie la slujbă, e pentru că

corpul lui se află sub puntea navei Andrea Marlene în portul Seattle.

Dl Solinski a încărcat sute la bordul navei în ultimii doi ani

promiţându-le drum liber peste ocean. - Am primit un apel.

Şi-a făcut averea ca un contrabandist, traficant de oameni săraci.

Ajunge! Joel Solinski a plătit pentru crimele lui.

M-ai sunat pe pager. Sper să fie ceva foarte important.

Ai fost într-o dispoziţie extraordinară seara trecută.

- M-ai adus aici să-mi vorbeşti de dispoziţia mea? - Nu. Nu exact.

- Atunci de ce? Am o slujbă. - Un lucru pentru altul.

- Ai găsit ceva despre Zack? - Nu, e altceva.

Pe 9 mai baza SAC din Gillette, Wyoming, a fost închisă.

Oamenii de acolo repartizaţi în toată ţara. Am făcut rost de ordinele lor de transfer.

Pentru o bază aeriană, erau cam puţini piloţi,

dar foarte mulţi geneticieni, cercetători, dieteticieni, specialişti în predare.

9 mai? A fost la 3 luni după ce am scăpat.

Această bază SAC a fost Mantecore?

Sau cum a apărut în registrele Departamentului de apărare

O femeie, o dieteticiană, a fost transferată la baza navală aeriană Insula Sedro.

Numele ei era... e Hannah.

Urcă.

Repede, haide.

- Hannah? - Numele de familie Sukova.

Vârsta e corectă. Descrirea se potriveşte.

Dar Sedro a fost închis de ani buni

şi cine ştie dacă doar te-a cules de acolo sau mai locuieşte încă.

- Cât de departe e Sedro Island? - 120 de Km, cam aşa.

Logan, eşti nemaipomenit. Mulţumesc.

Nu avem nici o garanţie. Câte Hannah există în lume?

- Câte Hannah erau la baza aeriană? - De care să ştiu eu? Una.

Deci ea trebuie să fie.

Hei!

Să presupunem că treci de pază fără un permis şi ieşi din oraş.

- O presupunere corectă. - Lydecker s-a dus la Vogelsang.

- Da... - Deci ştie de Hannah.

Deci poate avea probleme, iar eu i le-am creat. Trebuie s-o găsesc.

Vrei să-i găseşti şi pe ceilalţi ca tine? Vrei să-l găseşti pe Zack?

Te pot ajuta, dar sunt o parte din puzzle-ul ce trebuie asamblat. Hannah e doar o piesă.

Dacă te duci acum după ea, rişti să distrugi totul.

Cred că sunt la fel de nerăbdătoare ca şi tine.

Bine, asta e foarte bine. Să mai încercăm o dată.