Dark Angel

Logan!

Logan!

- Hei, Max. - Hei. Holiness este?

- Nu. - Ar fi trebuit să fim altundeva.

- Am întârziat. Unde e? - Nu ştiu. Spunea că nu se întoarce devreme.

Ciudat. A spus că vom sta împreună.

Nu ştiu ce se întâmplă. Nu prea a fost el în ultima perioadă.

- Greu să fii un Mesia. Spune-i c-am dat pe aici. - Şi unde te va găsi?

Expoziţia Kyoto Lakers. Ştii cum e Logan cu basketul.

- Am obţinut preţ bun de la bişniţari. - Las-o baltă cu Logan, voi merge cu tine.

- Eu mă retrag. - Max, eşti sigură?

Nu sunt un fan înrăit.

- Mulţumesc. - Nici o problemă.

- Unde e tabloul de acolo? - L-a vândut.

L-a vândut?

Cred că se săturase de el.

Pe curând.

- Mulţumesc pentru bilete. - Nici o problemă.

Dă-te la o parte!

Faceţi loc!

Intră.

Banii tăi. Restul mai târziu.

$10,000 pentru primă consultaţie. Apoi câte 5,000 pentru fiecare sesiune.

- E cam mult. - Îţi poţi permite.

Însă mulţi dintre pacienţii mei nu.

Vrei să te dezbraci, te rog?

Cu şase luni în urmă un glonţ ţi-a lovit şira spinării sub a opta vertebră toracică,

cauzându-ţi pierderea mobilităţii extremităţilor inferioare.

Acum o săptămână dintr-o dată ai simţit că o senzaţie în picioare

şi ai putut să mergi din nou.

Aşa e.

- Cu alte cuvinte, un miracol. - Ai putea spune şi aşa.

Da, aş putea, dacă nu ţi-aş fi văzut rezultatele analizei de sânge.

Vrei să stai jos, te rog?

Într-un fel ai obţinut celule stem în sânge.

Nu vreau să ştiu cum şi de unde. Eşti liber să faci ce vrei,

- probabil că ai cumpărat. - Probabil.

Celulele stem ţi-au regenerat nervii şi ţesutul musculos,

dându-ţi rezultate încurajatoare după cum ai văzut.

Dar acum ţi-e mai greu să stai iar mersul e din ce în ce mai dureros.

Da, aşa e. Deci, ce se întâmplă?

Sistemele tale imunitare ţi-au atacat celulele stem

şi ţi-au împiedicat noul ţesut să se formeze.

Şi deci, există şansa să sfârşesc din nou într-un scaun cu rotile?

Dacă nu-ţi mărim protecţia corpului, funcţiile motorii

vor continua să se deterioreze, da.

Ei bine, atunci...

Nu-mi pasă cât mă va costa sau ce vei face... pastreaza-ma pe picioare.

Vrei să mergem să jucăm biliard?

Ai chef de o pizza?

Acele elicoptere negre au trecut pe aici,

întrebînd de un puşti transgenic pus pe ucis.

Le-am spus c-ai plecat.

- Îl vei suna? - Pe cine sa sun?

- Logan. - De ce sa-l sun pe Logan?

- Ca ti-a distrus seara. - Nu mi-a distrus seara.

N-ar putea sa-mi distruga seara nici daca ar vrea. Sunt in regula.

Cum spui tu. Sunt mandră.

La revedere.

Aţi sunat unde doreaţi. Nu sunt momentan. Lasaţi un mesaj.

N-a sunat, n-a lasat nici un mesaj, nu mi-a raspuns la telefon, m-a pacalit.

Niciodata sa nu subestimezi nepasarea unui mascul.

- Am un sentiment ciudat ca se întamplă ceva. - Livrare rapidă, 15 Cliff Road.

Nu mai e in scaunul cu rotile, iar baietii înşală.

- Nu despre asta vorbeam. - Stiu ca nu vrei sa auzi,

dar asta fac. Ca si cand s-ar lua pe sine cand sunt ingrijorati.

În ceea ce ma priveste Logan poate merge oriunde si sa faca ce vrea cu oricine.

- Asa e. - Noi nu suntem la fel.

Continua sa-ţi spui. Nu vreau să-mi văd prietena rănită.

- Sper sa nu aiba nici o problema. - Probabil e plecat la agăţat.

Spui de parcă toţi băieţii numai la asta se gîndesc, dar eu nu cred asta.

Deci, ea deschide uşa ca să semneze nu avea sutien.

O, da.

Am dovedit.

- Mrs Moreno, cum o mai duceţi astăzi? - Şi eu, de pe o zi pe alta?

- E bine. - Hei, străine.

Hei, Max.

Nu-mi spune "te-ai pus contra mea ca să salvezi lumea de roboţi,

poţi să mă ierţi" sau "am uitat, îmi acceăţi scuzele"?

- Da, a intervenit ceva. - Eşti bine?

- Sunt bine. - Ai chef să scoţi o femeie la masă? Sunt lihnită.

Cu altă ocazie. Am întîrziat la o şedinţă.

Bine.

Ce ai făcut cu tabloul de pe hol? Bling spune că l-ai vîndut.

Da.

Credeam că îl iubeşti. Nu ţi l-a lăsat mama ta?

Mă...mă săturasem de el. Trebuie să ajung la întrunire. Ne vedem mai tîrziu.

Da, sigur.

- Agitat? - Nu-mi plac acele.

Sau înălţimile. Sau păianjenii. Ce e acolo?

Un imunosupresor.

Îl folosim în fizioterapia intensivă şi controlul biochimic

pewntru a proteja celulele nervoase care s-au regenerat.

- Asta cît timp funcţionează. - Am avut rezultate bune în trecut.

Celmai mare obstacol îl constituie reorganizarea sinapselor

şi învăţarea neuronilor care nu au fost distruşi să se adapteze la diferite semnale.

Poţi mişc pedalele?

Ştinţa nu e nouă. A apărut la colegiul de medicină Hyogo in Japonia

la sfîrşitul secolului trecut. Eu doar am tras concluziile.

- Noapte bună. - Nu descuraja, bine?

Mîine vom încerca din nou.

Aproape uitasem. Ce doreşti?

Mă întrebam de ce cineva care a jurat să aline suferinţele face valuri.

Chiar şi doctorii au dreptul să se apere.

Doar că armele mă fac să devin agitată.

Deci, de ce venise tipul de mai înainte?

- Nu am dreptul să vorbesc de starea lui. - Ce stare?

Întreabă-l. Ai avuzit de confidenţialitatea relaţiei doctor-pacient?

Nu ştiu ce înşelătorii pui la cale dar prietenul meu nu avea de ce să te caute.

- Ai putea dori o a doua opinie. - Un boschetar ca ăsta?

- Trebuie că ai ceva experienţă. - Am să vă cer să plecaţi înainte de a chema poliţia.

Jace?

De ce încearcă un soldat Manticore să te ucidă?

Ce vorbeşti? Cine eşti?

Cineva care te-a salvat de la moarte.

Ceea ce s-ar putea să ţi se întîmple. Încă nu m-am decis.

Ai idee cum se spală banii?

În regulă, le predau la Numai Ochi. Sunt sigură că le va studia imediat.

- Hei! De ce ai făcut asta? - Trebuie să discutăm.

A fost un informator care are probe despre cum poliţia stoarce bani de la...

Ce ai păţit?

- Povesteşte-mi despre Dr Vertes. - Poftim?

Ştiu că eşti pacientul ei. Te-am urmărit la biroul ei.

O, m-ai urmărit? Pot să întreb de ce?

Te porţi ciudat iar eu îmi făceam grji. Pe bun motiv.

Mulţumesc pentru grijă dar aş prefera să nu-ţi bagi nasul în treburile mele.

- Totule în regulă. - Chiar?

Chiar.

Şi atunci cum de un asasin X5 tocmai a încercat să o ucidă pe Dr Vertes?

- Ce, e totul în regulă? - Da, mulţumită lui "moi",

îngerul ei păzitor transgenic.

N-ai idee în ce te-ai băgat aici.

Dr Vertes face parte din Manticore.

Ştiu.

Ştii?

- Vrei să-mi explici şi mie? - Am petrecut şase luni

facând toate săpăturile despre Manticore pentru a te ajuta să-i găseşti pe restul.

Şi ai uitat să-mi spui că că mireasa lui of Mengele era aici?

- Nu totul este treaba ta. - Găsind una din tinerii sadici

care au experimentat pe noi în acele zile este treaba mea.

- Lasă-mă să văd dacă pot rezolva asta pentru tine. - Te rog, fă-o.

Orice ar fi făcut Dr Vertes dar posibil că este singura persoană de pe planetă

care poate să mă ţină departe de scaunul cu rotile.

Ce tot spui? Dacă mai ai nevoie de o transfuzie, doar cere.

Asta nu va ajuta. Corpul meu îţi respinge celulele roşii.

Nervii din măduva spinării sunt distruşi pe cât de repede sunt reparaţi.

Vom şti în următoarele 48 de ore dacă tratamentul funcţionează,

şi dacă vei mai fi capabil să merg.

- Nu am ştiut. - Nici unul din noi nu ar fi putut.

Deci, unde este acum Vertes?

La o casă sigură.

Max...

nu voiam să-ţi spun de asta, din varii motive.

Logan!

Nu!

O pot face.

Trebuie să te întreb dacă îţi este mai uşor dacă sunt în scaun?

Hai. Să mergem să o vedem.

- Îmi pare rău - Înţeleg.

Nu sunt sigură că o faci.

Am simţit cum este să fiu normal, sa fiu un întreg.

Nu aşa ai fost pentru mine.

Să stai departe de acel scaun, contează mai mult decât orice pentru mine. Orice.

Şi dacă voi ajunge în el...

să spunem că nu îmi voi trăi aşa viaţa.

Am fost recrutată de Manticore de către Johns Hopkins.

Au spus că voi lucra la un program de a încetini funcţia de îmbătrânire,

iar finanţele nu ar fi fost o problemă.

Asta era înainte de Puls.

Am lucrat de la seria X3 până în stadiul preliminar al seriei X7,

de cele mai multe ori, tratând răni.

De asemenea am condus experimente medicale.

Cum ar fi rupând mâinile şi picioarele tinerilor copii?

Porcuşorii tău de guineea. Acest gen de experimente?

Conduceam un experiment despre cum să accelerez osteogeneza.

Cercetare care mă va ajuta să-ţi ajut prietenul.

M-am transferat de la Manticore. Nu am mai putut suporta.

Îl El Salvador, sau ce mai era din El Salvador înainte de invazie,

- am făcut muncă de caritate. - Eşti o adevărată umanitară!

- De ce vor să mă omoare? - Cred că pot fi cumpărată...

Să vând informaţii afară.

Aveau un obicei în a înlătura savanţii de la Manticore.

Werner Stutzman a murit în accident de maşină, Leopold Payson a căzut în prăpastie.

Cel puţin 12 au murit în ultimii şase ani.

Mi-am schimbat numele şi am devenit mai atentă cu cine lucrez, sau să socializez.

Credeam că am ieşit din scenă. Se pare că nu.

Cred că nu trebuie să mai întreb de unde au venit celulele stem.

Acea fată de azi, Jace, a fost una din cele X5 care a rămas în urmă când a scăpat.

- Şi a fost reprogramată. - Cum anume?

Ca ofiţeri, X5 avea nevoie să poată să opereze imediat,

dar după ce au scăpat, am simţit de parcă au fost proiectaţi cu prea multă independenţă.

- Deci au fost simplificaţi. - Simplificaţi cum?

Nu am lucrat în departamentul neurologic.

Vă pot face referinţe unui coleg al meu din Tokyo, care-mi cunoaşte munca.

- Şi bineînţeles, îţi voi da banii înapoi. - Ce vrei să spui?

Nu plănuiesc să mai stau în Seattle după ce s-a întâmplat ieri.

Mă ocup eu de X5. Singura ta grijă este să ai grijă să fie tratat.

Nu mă mai pot întoarce la clinica mea acum că ştiu unde este.

Vei fi în siguranţă la clinică.

Ai cuvântul meu.