Midsomer Murders

'A fost odată un pământ departe, departe, '

'care era condus de un rege rău.'

'Toți oamenii erau sclavi.'

'Nimeni nu avea voie să se distreze vreodată.'

'Dar în țara asta trăia un cavaler.'

Matthew, ascute-o, vrei?

'Era curajos și frumos.'

'Și numele lui era Sir Percival Prancelot.'

Sir Percival Prancelot?!

Așa este!

'Era cel mai bun și mai frumos om din întregul regat'

'și, ori de câte ori era un dragon de ucis, Regele îl trimitea pe el.'

'Așadar, în timp ce Regele stătea în castelul său'

'și își număra banii...'

Nu, pentru numele lui Dumnezeu.

Continuă, Frasier.

'Sir Percival și-a luat sabia și armura'

'și a pornit în călătoria sa.'

'A trebuit să meargă singur pentru că toți ceilalți cavaleri'

'erau prea speriați să meargă cu el.'

'Toți urau dragonii chiar mai mult decât l-au urât pe Rege.'

TUSE PERSISTENTĂ

Uite, ia o înghițitură.

Nu prea mult.

Vrei să continui?

'Toți i-au urât pe dragoni chiar mai mult decât l-au urât pe Rege.'

Ai citit asta.

Corect!

' Oricum, a doua zi, Sir Percival s-a trezit devreme și a pornit.'

'Dragonul pe care îl alesese Regele'

'locuia într-o peșteră întunecată de cealaltă parte a pădurii purpurie.'

'Și nici o persoană care se apropiase de ea nu mai fusese văzută vreodată.'

CALUL NECHEAZĂ

'Dragonul le-ar înghiți întregi cu o înghițitură mare de foc.'

Mârâit adânc

'Dar lui Sir Percival nu i-a fost frică.'

'S-a dus la peșteră, iar când a ajuns acolo...'

Mârâit adânc

Unsprezecele unui om mort

TUNET

Aplauze blânde

Da, unul!

Chiar aici.

Ar trebui să fie în dreapta.

Aici.

E frumos.

Ce crezi, Tom?

Vrei să știi ce cred?

Nu. Nu, nu spune nimic.

Te-am putut vedea aici, tată.

Alăturați-vă echipei locale de cricket.

Ieșiți și bateți pentru Crucea lui Fletcher în fiecare sâmbătă.

Ai grijă ce spui, domnișoară. Asta e vina ta.

- Domnul și doamna Barnaby? - Noi suntem.

Oh, intră!

Uite, acesta e un sunet minunat, nu-i așa, bâta împotriva mingiei.

Foarte englezesc.

Da, după-amieze lungi de vară petrecute în pace și armonie.

Eu spun mereu că dacă Isus ar fi făcut un sport,

Sunt sigur că ar fi fost cricket.

Haide.

- Da! - Nu!

Fugi, omule, fugi!

Nu! Așteptați!

Andy.

APLAUZE

Îmi pare rău.

A fost un noroc stricat, Robbie.

Oh, taci.

Și iată-ne, iarăși în sufragerie.

Nu sunt multe de văzut, mă tem.

- Minunat. - Mulțumesc. Ești foarte amabilă.

Oh. Iată-l pe Colin, soțul meu.

Sunt domnul și doamna Barnaby și...

Cully.

Îmi pare rău că nu am putut fi aici. Am fost sus, la biserică.

Mâine e Duminica Pentecei, desigur.

Colin face aranjamentele altarului.

Așadar...

Vă place casa?

Oh, e foarte frumoasă.

Am fost foarte fericiți aici.

Oh, da, am fost binecuvântați.

Dar... e timpul să mergem mai departe.

Care e activitatea dvs, domnule Cooper, dacă nu vă deranjează că vă întreb?

Colin e la pază la Muzeul Causton.

Dar lăsăm totul în urmă.

Sperăm să călătorim... în Africa.

Lucrare misionară.

Dar dvs, domnule Barnaby?

Aș spune că sunteți om de afaceri

sau, poate, un fel de funcționar public?

Oh, pe aproape. De fapt, sunt ofițer de poliție cu Causton Secție.

Oh!

Într-adevăr?

Mulțumesc.

Vezi tu, exact la asta mă refer.

Prima casă de o vizităm, iar proprietarii latră nebunește.

Nu-i corect, Tom. Sunt doar foarte religioși.

Nu vorbesc despre asta.

Ai văzut expresia de pe fețele lor când le-am spus profesia mea?

Oh... Tom.

Erau nervoși și acum că mă gândesc la asta,

cum își poate permite un agent de pază dintr-un muzeu local un loc ca acesta?

Ei bine, poate a moștenit-o.

Poftiți.

Oh, mulțumesc.

- Mulțumesc foarte mult. - Mulțumesc.

Să serviți cu plăcere!

Nu văd de ce nu putem rămâne în Causton.

Pentru că Cully e plecată...

Chiar nu vrei să te muți cu Miko?

Suntem împreună de doi ani, tată.

Nu-ți place Londra.

Îmi place.

Ne mișcăm. Am fost cu toții de acord.

Și am crezut că Portland Place e fermecător.

- Oh, pur și simplu nu e casa. - Atunci ce e?

Doar că îmi place să locuiesc în Causton.

- Un orășean! - Da! Adică gândește-te bine, Joyce.

De fiecare dată când intru în orice sat din Midsomer, e întotdeauna același lucru.

Șantaj, deviație sexuală, sinucidere și crimă.

Cum te-ai putea aștepta să merg să locuiesc într-unul dintre ele?

Tara!

Da, Robbie?

E din nou femeia aceea, Beamish, Beavis, sau cum o fi.

Ai grijă de ea, vrei?

Da, dragă.

Tată...

Ce vrei?

Mă întrebam dacă ai avut timp să te gândești la ce am vorbit, știi...

împrumutul.

Nu acum, Stephen.

Ei bine, doar că a trecut o săptămână

și primesc o mulțime de presiuni din partea băncii.

Acesta nu e nici momentul, nici locul, la naiba.

Mă uit la meci.

Corect.

Nu ar trebui să fii căptușit?

Nu vă faceți griji...

Nu voi rata reprizele mele.

Acesta e ceea ce cauți?

Îmi pare rău că a durat atât de mult să găsesc.

Nu, îmi pare atât de rău. Ți-am spart geamul din nou.

Ar trebui să mă obișnuiesc. Stupid din partea mea, într-adevăr.

Întotdeauna vreau să deschid ferestrele când e un meci de cricket.

Dar am un cap ca o sită.

E pentru dumneavoastră.

Douăzeci de lire!

Este foarte amabil din partea ta.

Mulțumesc.

Pentru a repara fereastra.

- Și vaza? - Scuze?

Era o vază pe pervaz și s-a distrus și asta.

Dar nu vă faceți griji pentru asta.

Sunt sigură că o pot lipi din nou.

Nu, nu... vom... vom plăti pentru una nouă.

Oh... mulțumesc, doamnă Cavendish.

Să spunem patruzeci și cinci?

Trish?

Ce faci aici?

Am crezut că urma să joci cricket.

Da... dar trebuia să te văd.

Poți vorbi?

Trebuia să mă suni aseară.

Nu am putut.

Cu cine erai?

Las-o baltă, Stephen.

Am adormit. Eram epuizată.

Este o vineri seara. Știi cum e aici.

Mi-a fost dor de tine.

Da.

Mâine dimineață, pot veni la prima oră.

Nu lucrez în seara asta.

Nu în seara asta.

Am rexervat cina la salon.

E ziua tatălui meu. Trebuie să fiu acolo.

Aha, înțeleg. E în regulă să mă lași baltă.

Nu e așa și știi asta.

Am nevoie de tine.

Oh, Stephen.

UȘA SE DESCHIDE

Scuzați-mă.

Cine câștigă?

Suntem 75 la 3.

Oh.

Ați încercat niște prăjitură proaspătă cu brânză și cu căpșuni?

Nu. Nu mănânc budinci.

Oh, nu. Prostuța de mine.

Ai o formă atât de minunată.

Nu aveam de gând să iau, dar doamna Wilson a insistat.

Oricum nu am luat micul dejun.

Mor de foame.

Unde e Stephen?

Nu știu. Robbie, l-ai văzut?

El e plecat.

Plecat? Unde?

Nu știu, a plecat cand tu erai înăuntru.

Acum, te superi, Jane, mă uit la meci.

- Vrei să semnezi petiția? - Scuze?