لومړۍ 197 کرښې.
UN SERIAL NETFLIX
Vincent a dus-o pe Ava spre est. Îl interceptăm prin sud.
Beatrice! O să fie plin de poliție.
Și cine e de vină? Ți-ai abandonat poziția.
Am fost derutată. Mi s-a părut că văd ceva.
Ne-ai pus pe toate în pericol.
Să mergem!
Condu dumneata!
- Eu mă ocup de acoperire. N-ai încotro. - Dar nu vreau.
Nici mie nu-mi convine.
Yasmine! Pornește!
E cineva?
E cineva aici?
Căcat!
Ava!
Nu înțelegi ce forțe sunt la mijloc.
Înțeleg că m-ai folosit ca să-i eliberezi.
Când o să mă pun pe picioare, o să te rup în bătaie!
Lupta ta finală cu Adriel… îți va aduce moartea.
Amân-o cât poți!
Mă voi ruga pentru tine.
Știi ceva?
Nu te ruga!
Vincent!
Doamne!
- Miguel? - Bună, Ava!
Atenție!
- Nu mișca! Rămâi pe loc! - Doamne! M-au atacat!
Doi bărbați în negru au țâșnit afară și s-au izbit de mine.
- Liniștiți-vă! - Cred că au prădat muzeul.
Da, știm. O să chem ajutoare. Stați pe loc, domnișoară!
Scuze! Știu că ești de treabă.
Îmi pare rău, părinte, dar nu e suficient.
Nu!
Nu te lăsa amăgit de gulerul alb. O să te omor pe loc.
N-ai nicio șansă!
Cine ești?
Sunt urgia Domnului.
Ce dracu'?
Îți datorez explicații, știu.
Dar mai întâi ne facem nevăzuți. Poți să alergi?
- Da, așa cred. Tu? - Da, pot.
- Da? - Hai!
Unde îți sunt surorile?
Am venit singură.
Cu toatele nu m-ați putut ucide.
Singură, o să-ți fie și mai greu.
N-am venit să te ucid.
Nu mai aveam unde mă duce.
Sângele Reyei.
- Ce e asta? O să ajung ca ei. - Te contrazic.
Ești ceva cu totul nou.
Unde e?
Unde e Ava?
Se pare că are un nou apărător.
- Cine? - Un tânăr.
Nu știe să lupte, dar ține la tăvăleală.
Miguel.
Și Cununa?
A luat-o el.
- Mă duc după Ava. - Du-te! Îl țin eu.
Sus!
Camila! Repede!
Urcă!
Să pornim! Hai!
Cu calm! O să ne scapi din asta.
Tot ne urmăresc.
Trebuie să scăpăm de ei înainte să ajungem la buncăr.
Te rog, accelerează!
Fluxul de energie care alimentează Arca s-a modificat.
Acum, Arca rămâne activă la nivel scăzut, fără întreruperi.
Observ procesul prin ochelarii de frecvență cuantică,
sperând să surprind în timp real orice flux energetic perceptibil.
Se pare că e un flux radiant
care se scurge în dispozitiv, prin divinium.
Indiferent ce ar fi, trebuie să vină din universul nostru.
Iar Arca…
îl captează din aer, ca o antenă.
Futu-i!
Adu-mi urgent mașina la intrare!
Deci ai venit după mine ca să iei Cununa?
Nu! Să te ajut.
Ia-o!
Uită-te la mine!
Vreau răspunsuri.
Ți-am ascuns niște lucruri când ne-am cunoscut.
Nu, zău!
Am fost trimis să te ajut.
Cine te-a trimis? De unde? Dar…
Am venit de dincolo.
Din lumea lui Adriel?
Nu e lumea lui. Este…
Te pot ajuta să-l oprești.
Cum?
Să nu ne oprim!
Nu opri la cinema! Nu încetini! Condu!
Ce e? Iar poliție?
Am fost descoperite. Din nou!
Dar Ava și Beatrice?
Le convocăm când știm unde mergem.
Acum ne facem nevăzute.
E numai vina ta.
- Tu le-ai spus. - Nu era nevoie.
Adriel e pretutindeni.
- Dacă ești ca Adriel, de ce nu-l oprești? - Nu sunt deloc ca el.
Atunci ce ești? Ești om?
Da, sunt om… în mare parte. Am ajuns aici fără să vreau. Ca tine.
Din cauza cui?
Nu pot să-ți spun. Nu încă.
Puteai să-mi spui din Elveția!
Nu puteam, până nu eram sigur că ești Purtătoarea.
Dar atunci dispăruseși.
Nici tu n-ai fost sinceră cu mine.
De acord.
Aș fi vrut să nu te mint.
Dar mă luase valul.
Mă distram.
Viața mea de dinainte nu era distractivă.
Asta pot s-o înțeleg.
Să știi că da.
- Dacă nu ești ca Adriel… - Taci! Primii născuți!
Trebuie să ne ascundem. Să nu cumva să pună mâna pe Cunună!
Aveau măști de gaze.
Ceața asta e tot mai deasă. Sigur e altă plagă.
- Hai după ei! - Nu cred că e prudent.
O să te las să decizi când o să-mi spui tot adevărul.
Îi pare rău.
Nu avem rezervă.
O abandonăm. Ne rugăm pentru altă soluție.
Mulțumesc, Doamne!
Bine.
Ridică-te!
Sus!
- Hai! - Vino încoace!
- Știi să pornești fără cheie? - Ce? Nu.
Bine. O să te învețe Camila. Mișcă!
Ascultă! Ți-e rău?
M-a fulgerat un sentiment ciudat.
Fiindcă te-a pocnit Vincent de 30 de ori?
Rezist la lovituri.
Da, am văzut. Să le eviți nu prea știi.
Ce, ne-am împăcat?
Nu știu.
Până acum, nimeni de dincolo n-a fost de încredere.
Eu sunt de încredere. Pe cuvânt.
Am fost trimis ca să-l înfrângem pe Adriel.
Nu doar să-l încătușăm cu ajutorul Cununii.
Ava…
Împreună… îl putem ucide.
Să-l ucidem?
- Credeam că nu poate fi ucis aici. - Ba da.
Dar doar de mâna noastră.
Cum?
Ce-a fost asta?
- Ce să fie? - Țipătul ăla. Tu…
Te simți bine?
E din cauza ceții. Ne otrăvește mintea. Și eu simt.
Sunt bine.
Păzesc poarta. Va trebui să intrăm cu forța.
N-o să-ți vină să crezi, dar am o idee mai subtilă.
Foarte mișto!
Știu.
Am trăit atât de mult…
Dar n-am mai văzut așa ceva.
Ce îți amintești?
M-a străpuns o gheară de Tarask.
Lumea s-a disipat, apoi…
Nimic. Nu-mi amintesc.
Ei m-au făcut așa?
Ea te-a făcut așa.
Cine?
Cineva care mă vânează și caută Nimbul de secole.
Asta e unica menire a demonilor Tarask.
Să ne readucă acasă.
De ce mi-a făcut asta mie?
Timpul demonilor în lumea asta e limitat.
Al tău, nu.
Se folosea de mine ca să te ducă înapoi.
Da.
Dar nu ți-a luat în calcul puterea.
Liberul arbitru.
Uită-te la mine!
Tu decizi ce faci cu puterea asta, Lilith.
Numai și numai tu.
Pentru prima oară în viața ta.
- Yasmine! - Da?
Suntem în siguranță. Poți încetini.
Doamne!
A fost palpitant.
- Tremur. - Da. Ți-a scăzut glicemia.
O să caut ceva de mâncare.
E novice?
Nu te privește.
Sigur vă e foame.
Scuze pentru forma alimentelor!
Transporta gustări erotice.
Echipajul 16-J.
No comments yet. Be the first to leave one.