لومړۍ 200 کرښې.
Tu ai 25 de ani?
Institutul de Tehnologie
- Barba mă face să arăt ca un lider. - Nu, ca Charles Manson.
Trebuie să ajungem la buncăr, să intrăm și s-o omorâm pe Alex.
DIN EPISOADELE ANTERIOARE
Dacă ți-aș spune să-mi concepi un oraș subteran pentru 25.000 de oameni,
ce-ai spune?
Nimeni n-are destui bani să sape un spațiu atât de mare.
Mi-ai violat intimitatea? O iei razna.
- Lasă-mă să te ajut. - Nu mai pierde timpul cu mine.
- Dar nu e nimic ce nu putem… - Poți pleca, dr. Torabi.
Dar Jane?
Până și în cea mai bună zi a ei, e puțin mai bună ca un stagiar.
E o Holly Hobbie cu pistol.
Dar sunt în dubii ce să fac cu fata.
- Știe prea multe. - Rezolv eu.
Ar fi bine să întrebi de fiica ta.
Ce dracu' ai făcut?
Presley e bine.
Voia să-ți zboare creierii, dar nu-mi ești de folos moartă.
- Sinatra a căzut. - Deocamdată.
Dar îi va lua altcineva locul.
Ajunge!
UCIS
Nu-ți place lumea pe care am creat-o? Repar-o.
Știu că totul pare cam exagerat.
- Dacă se întâmplă… - Se va întâmpla.
Și ce facem?
Săpați o groapă cât de mare puteți și intrați în ea.
- Mergi la următoarea prelegere? - Nu, mi-a ajuns.
Așteaptă!
Stai!
Nu te supăra…
Bună! Speram să te mai descos puțin.
- Trebuie să beau ceva. - Și eu beau.
Ești tipa de la cloud, nu?
Ne-au dat o listă cu toți participanții și pozele lor.
Ești pe prima pagină, ești bazată.
- Ce beți? - Ce e cel mai scump în meniu?
Whisky single malt de 50 de ani, 85 de dolari shotul.
- Câte shoturi sunt într-o sticlă? - Cam 16.
Adu sticla.
Adică 1.360 de dolari, dacă am calculat bine.
Am calculat bine.
- Suma asta nu înseamnă nimic pentru tine. - Ca să salvez lumea? Nu.
Ai întârziat câteva decenii, cucoană.
Nu glumeam mai devreme. Ne-a rămas doar să săpăm o groapă și să intrăm în ea.
Da, am adăugat groapa pe lista mea.
Dar aș prefera să opresc catastrofa asta a ta înainte să se întâmple.
Să mor, ce bun e!
Să-l beți cu plăcere!
Presupun că n-ai auzit de sindromul Venus.
- Nu. - Dă-mi voie să-ți descriu situația.
La un moment dat, în viitorul apropiat, erupe caldeira. E un supervulcan.
Asta provoacă un tsunami global, nori de cenușă, apocalipsa.
Majoritatea oamenilor mor. Dar nu toți.
După câțiva ani, situația pare să se îmbunătățească.
Temperatura se stabilizează.
Supraviețuitorii își zic: „Am scăpat! Ce norocoși suntem!”
Ușurel, fraierilor!
A fost doar primul act.
Răcirea se oprește, gazele cu efect de seră preiau controlul.
Căldura începe să crească
încet la început, și apoi deodată.
Aerul devine greu de respirat, oceanele se evaporă
și, curând, presiunea strivește tot ce e încă în picioare.
Așa s-a întâmplat pe Venus.
Cei încă în viață își vor dori să fi murit din prima zi.
Găsesc soluții la probleme destul de mari.
Familia mea nu va trăi generații întregi într-o groapă.
Am motivul și resursele să fac orice e nevoie.
Miliardarii sunt uimitori.
Credeți că banii vă dau superputeri.
Dacă nu vă place traficul, vă luați elicopter.
Nu vă plac străinii, vă luați o insulă.
Un singur lucru poate rezolva situația.
Și e unicul lucru pe care nici voi nu-l puteți cumpăra.
Ce anume?
Timpul.
„ÎNCĂ O ZI ÎN PARADIS”
Doamnă Redmond? Mă auziți?
Sam!
De ce ești bosumflată? Am câștigat!
CU NOUĂ ANI ÎNAINTE
O să fiu președintele SUA. Îți vine să crezi?
Punem „Uptown Funk” în sala de bal. O să fie tare!
Proiectul Colorado trebuia să fie mai avansat.
- Mă îngrijorează. - Frate… Stai chill.
Sunt președinte tânăr, așa vorbesc.
Sam, acum am puterea să elimin orice birocrație care vrei să dispară.
Buncărul e în grafic.
Chiar dacă se întâmplă ce e mai rău, deși nu cred, ți-ai atins țelul suprem.
- Acceptă felicitările! - N-a fost niciodată vorba doar de buncăr.
- Cal, aici erai! - Domnule președinte ales, v-am căutat.
- Voiați să știți… - „Uptown Funk”?
- Încă două cântece. - Ce m-aș face fără tine?
N-o să aflați niciodată, nu scăpați de mine.
Fiul meu, care tocmai a fost ales președinte datorită nouă,
e un idiot.
- E mai deștept decât credeți. - Da, știu, dar să nu-i spui.
Înțeleg că ai probleme cu proiectul tău secundar.
Renunță. Dezvoltatorul nu vrea să vândă.
Oferta ta a fost bună?
Și crezi că tehnologia asta e importantă. Buncărul e inutil fără ea?
Putem spune că soarta lumii depinde de ea.
N-o să mă prefac că înțeleg aiurelile științifice,
dar am încredere în instinctele tale.
Ai nevoie de chestia asta, iar el nu vrea să ți-o vândă.
Probabil că e momentul să-ți prezint un alt tip de persoană.
- Cât timp am fost inconștientă? - Cam o lună, doamnă Redmond.
Ce s-a întâmplat?
POLIȚIA
PROMISIUNEA UNUI PREȘEDINTE STABILITATE, SIGURANȚĂ, FORȚĂ
Alo!
Stai!
Oprește-te!
DE VEGHE ÎN LANUL DE SECARĂ
Presley, Prietenii mei dispar.
Ajung într-o închisoare secretă, nu știu unde.
Desenăm X-uri pe lucruri în onoarea tatălui tău.
Vreau ceva mai cu impact. Cu dragoste, Jeremy
Trebuie să știm ce e afară. Trebuie să știm cine a rămas.
Mai bine mor decât să permit să se întâmple ceva cu copiii.
- Xavier? Ești aici? - S-a întâmplat ceva?
Trăiește.
- Cine trăiește? - Sinatra. Tocmai am aflat.
Am împușcat-o. Doamne, nu era înarmată!
Am dat buzna, te-am văzut cu arma și am tras.
- Puteam s-o omor! - Gata… Nu e vina ta.
Uită-te la mine! Ai făcut ce trebuia.
Am tras într-un civil neînarmat. Am ignorat tot ce-am învățat.
Ascultă. Ai ajuns la Presley. Ai protejat-o. Ai ajuns la mine.
Ai făcut ce trebuia.
- De unde ai știut să te duci acolo? - Nu știu.
Cred că am auzit discuții prin stație, am simțit că Xavier are nevoie de ajutor.
- Și m-am dus acolo și am împușcat-o. - Gata…
- Doamne… - Ascultă-mă.
Toate se vor răsfrânge asupra mea. Președintele, bibliotecarul, Sinatra, tot.
Așa se va întâmpla, îți garantez.
Și tu nu te vei opune. Nu tu ai împușcat-o pe Sinatra.
- Ci eu. - Ce?
- Nu, îmi bag picioarele! - O să fiu eu ăla rău.
Ceilalți vor scăpa basma curată. Ai înțeles?
Nu te opui până nu mă întorc aici cu nevastă-mea.
E clar?
Da.
- Ia uite ce freză! Îmi place! - Mersi. Aveam nevoie de o schimbare.
- De când bei tu cafea? - Nu beau. Nu e pentru mine.
Nasoală retrogradarea…
Mi-am zis că mănânc oricât rahat ca să fiți în siguranță.
Nu știam că vor fi tone de rahat.
- Frumoasă imagine… - Scuze.
Nu-i nimic. Apreciem că ai grijă de noi.
Știți cum vă puteți arăta aprecierea? Ferindu-vă de necazuri. Mai ales tu.
Reluăm discuția?
Într-un moment foarte periculos, Jeremy-cu-păr-mișto o dă în Mizerabilii.
Măcar face ceva.
Toți adulții de aici se poartă de parcă totul e normal.
- Presley… - Tatăl lui Jeremy a murit!
Și al nostru a plecat. Nimic din ce se întâmplă nu e normal.
Presley, ascultă-mă…
Tatăl vostru se întoarce. Bine?
Așa că fiți cuminți și nu faceți valuri până revine el. Ați înțeles?
- Da? - Da.
Bine. Plecați la școală, să mă ocup de făcut cafeaua asta umilitoare.
Bună.
- Să mergem. - Bine, domnișoară Daisy.
Știu că nu e distractiv că eu sunt eroina, iar tu, leproasa.
Dar îți amintesc că n-am cerut eu asta.
Dacă nu-ți puneam o vorbă bună, acum schimbai bateriile rațelor.
- Încotro? - La Hercule.
Hercule…
Când am preluat funcția acum câteva săptămâni,
putem spune că locul ăsta era în vrie după fiascoul Xavier Collins.
Și, da, mai există niște huligani, majoritatea tineri în căutare de scandal,
dar marea majoritate a populației noastre s-a liniștit.
Am luat multe măsuri ca să evit repetarea nefericitei insurecții,
iar situația se îmbunătățește.
Dar e momentul pentru veștile cu adevărat palpitante. Sunteți gata?
Bun, să vedem dacă ghiciți.
Ce nu au oamenii aici, dar aveau sus?
- Familie extinsă? - Nu. Ce altceva?
- Animale de companie? - Nu, nu asta întreb. Ce nu au?
Bine, vă spun eu.
Vară.
Nu avem anotimpuri aici, iar oamenii sunt afectați. Nu e normal.
Și cine va urî un președinte care oferă luni de soare de vară?
Acum aplaudați.
Știu că pare banal,
dar distragerea atenției e unealtă politică de secole.
Opinia publică pozitivă e crucială
dacă vrem să readucem comunitatea pe drumul cel bun.
Domnule, trebuie să vă spun că nu avem energie electrică
pentru a încălzi buncărul mai mult timp.
Cum nu? Orașul a fost proiectat să aibă energie pentru cel puțin 30 de ani.
Da, și are,
dar o mare parte din energia generată de reactoarele nucleare modulare e…
Spune!
- E folosită la proiectul lui Sinatra. - Care proiect?
Dr. Torabi, știi ceva despre asta?
No comments yet. Be the first to leave one.