Manhunt: Unabomber

NANTAHALA, CAROLINA DE NORD

Tim? Dacă vrei toast francez, trebuie să-mi aduci ouă.

Nu trebuie să arăţi ca şi Will Rogers.

Cine e Will Rogers?

Ia-ţi coşul şi pleacă, acum. Te rog?

Cârnaţi, haide.

Ai făcut pipi? Minţi?

Du-te şi fă pipi.

Rachel?

O vei hrăni pe sora ta şi n-o lăsa să arunce peste tot.

Timmy?

Tim?

Timothy!

Mama sau tatăl tău au menţionat vreodată de Eric Rudolph?

- Să nu mai vorbim de a-l vedea... - Tim!

- ... să-l ajute sau orice altceva? - Timothy!

Tim! Tim!

Du-te înăuntru, haide.

Eşti foarte dur, nu-i aşa? Hărțuind un copil de clasa a doua?

O armă de jucărie realistă fără o ţeavă de proiectil portocalie vizibilă

asta e o violare...

Plecaţi dracu' de pe proprietatea mea!

- Acum! - Dnă, urmărim

un fugar federal pe nume Eric Rudolph. Eu...

Mă doare-n cur cine sunteţi sau ce faceţi.

Dacă mai încălcaţi vreodată linia proprietăţii mele

sau destul încât să-mi caut copiii din nou,

nu va mai fi o armă de jucărie cu care vă veţi confrunta.

Vă promit asta.

Bobi?

Sunt Kathy Scruggs.

Dnă Jewell?

Nu, nu, nu. Te rog pleacă.

N-am nimic să-ţi spun.

Voi pleca în două minute.

Vreau ajutorul dvs pentru a înţelege ce se petrece aici.

Se pare că Richard s-a întors

la locul faptei şi se bucură în privința asta.

Asta nu e bine, corect?

Ăsta e locul meu de muncă.

Ştiu şi-mi cer scuze.

Dar dacă cineva ar publica fotografii de genul

cu fiul meu, m-aş bucura de oportunitatea

de a clarifica situaţia.

N-am nimic de comentat. Lasă-mă în pace.

Toate detaliile personale vor ieşi la suprafaţă.

Despre tatăl nemernic al lui Richard, despre consilierea psihologică

- la care a fost obligat să se supună. - Nu e treaba nimănui.

De acord.

Deci ajutaţi-mă spunându-mi o poveste mai bună.

Ceva mult mai de actualitate.

Ca de exemplu despre această conferinţă de presă misterioasă

pe care Richard şi avocatul lui au programat-o.

Despre ce e vorba? Dvs ce părere aveţi despre asta?

N-am nimic să-ţi spun.

Pe bune, trebuie să vă simţiţi într-un fel în legătură cu ce va spune.

- Nu putem avea o... - E vreo problemă, Bobi?

Nu, dle.

Femeia asta tocmai pleca. La revedere, dră!

Să ai o zi bună!

Când vă răzgândiţi

şi vreţi ca partea dvs de poveste să fie auzită, sunaţi-mă.

Pe 27 iulie, am observat şi raportat un...

- Un dubios... - Haide, Richard!

- ... pachet... - Fii serios!

- ... la Parcul Cent... - Vorbeşte clar.

- ... Parcul Olimpic Centennial. - Fă contact vizual!

De ce nu te ridici pur şi simplu şi-ţi declari nevinovăţia către lume?

De ce îţi e atât de greu?

Bobi?

Bobi. Slavă Domnului!

Vreau să-ţi alegi ţinuta

pentru conferinţa de presă şi să te uiţi peste...

declaraţia pe care am pregătit-o.

Şi te rog, te rog, ajută-mă cu fiul tău.

Să aprindem o flacără sub fundul lui.

- Pentru că nu pot să-l fac... - Pleacă, Watson.

Nu merg la nicio conferinţă de presă

- şi nu mă duc în faţa acelor camere. - Nu, nu, nu.

- Şi nu-s sigură să le spun un cuvânt. - Nu poţi face asta acum.

- Bobi. Nu poţi face asta. - Nu mă interesează ce-mi spui.

- Asta e ceva important. - Nu-ţi mai cer a doua oară...

- Asta e ceva important! - ... să ieşi dracu' din casa mea!

Acea reporteriţă m-a găsit.

A venit la locul meu de muncă.

Care reporteriţă?

Aici sunt, încercând să reajung la normalitate,

iar acea reporteriţă de la The Journal-Constitution

vine defilând, vorbind despre tatăI tău

şi despre tatăl tău vitreg.

Fiecare chichiţă ruşinoasă din viaţa noastră va fi scoasă la iveală

şi pătată în toate ziarele, iar voi organizaţi o conferinţă de presă?

Te iubesc, Richard.

Dar eşti uşor de păcălit.

Îl laşi pe avocatul ăla să te implice în ceva deosebit de prostesc.

Doamne, tu crezi că presa e diferită de FBI?

Sunt nişte lupi!

Şi tot ce vor e să ne facă de căcat în faţa lumii pentru divertisment.

Nu dau doi bani pe adevăr!

Şi tu eşti ca un bou rănit şi prost, care aleargă în mijlocul haitei

aşteptându-te să nu muşte.

Crezi că vreau să mă afişez în faţa camerei?

Nu am altă variantă, mamă!

Sigur că ai!

În momentul ăsta îl suni pe Watson şi anulezi căcatul ăla!

Nu pot face asta.

Şi n-o voi face.

M-am săturat să par cel vinovat.

Ştiu că vrei să dai timpul înapoi.

Dar singura mea speranţă e să forţez nota până când voi fi exonerat.

Nu trebuie să vii la conferinţa mea de presă,

dar eu da, chiar dacă e inutil, chiar dacă e prostesc.

Trebuie să plec.

Ai dreptate în legătură cu un singur lucru:

Nu trebuie să vin.

Şi n-o voi face.

Şi-ţi spun că făcând una ca asta,

presa se va întoarce, vor campa din nou afară?

Va trebui să-ţi cauţi alt loc unde să locuieşti.

Ştii ce, Watson m-a întrebat de ce îmi e aşa de greu să vorbesc

şi am realizat că e din cauza ta.

Motivul principal pentru care am devenit poliţist prima dată,

întregul motiv pentru care...

am venit în poliţie a fost pentru a te proteja.

Am văzut modul în care tata şi tata vitreg te-au tratat,

şi am crezut că pot creşte

şi să fiu siguranţa şi protecţia pe care nu le-ai avut niciodată.

Şi asta am făcut. Iar asta m-a ucide.

Am salvat viaţa acelor oameni, dar când am făcut asta, te-am rănit.

Singura persoană pe care voiam s-o protejez.

Am făcut ce trebuia.

Am salvat acei oameni.

Pentru că aşa m-ai învăţat să acţionez.

Am vrut doar să fii mândră de mine, mamă.

Asta e tot ce-am urmărit.

MANHUNT ~SEZONUL 2 - EPISODUL 5~

LABORATORUL B.F.A.T.A.F ATLANTA, GEORGIA

E aceeaşi clasă de oţel. Aceeaşi raţie de carbon.

E acelaşi indicator al polietilenei, laminat la rece, rotativ.

Am putea face mai multe teste.

Dar nu cred că obţinem ceva mai concludent decât asta.

Ei bine, aceste placi direcţionale

sunt singurele probe criminalistice pe care le avem

care îl leagă pe Eric Rudolph de atentatul din Parcul Olimpic.

Acum, dacă vom face acea acuzaţie, trebuie să fim siguri.

Trebuie să fim siguri de armele cu plutoniu.

Dacă vrei să crezi că asta e o coincidenţă, trebuie să zici că doi terorişti diferiţi

ambii au decis să creeze o placă de oţel de 2cm.

Dar în loc să folosească o placă de oţel de 2cm,

amândoi au decis să taie două placi identice de 20cm

şi să le unească.

Şi amândoi au luat acea placă de oţel de 20cm

de la acelaşi producător, cu aceeaşi clasă de oţel.

Şi amândoi au decis să le taie cu un ferăstrău circular cu dinţi de carbid.

Apoi le-au contopit cu un sudor de tip TIG.

Nu arc sudat, nu epoxidic, nu lipitură.

Nu altă urmă de alt tip contopire.

Ceea ce, ca la început, e o nebunie.

Deci... singurul scenariu antitero plauzibil

este că doi terorişti diferiţi au folosit aceleaşi unelte şi resurse?

Şi amândoi sunt pricepuţi în bombe dar proști în prelucrarea oţelului,

în exact acelaşi mod.

- Ai învăţat. - Da.

Dar am sunat la biroul FBI din Atlanta şi la Echipa Specială CentBom

şi nimeni nu m-a băgat în seamă.

Ei au laboratoarele proprii de analize şi ţin de ele.

Da, asta se întâmplă cu cei mai buni dintre noi.

Toţi au o viziune limitată în ceea ce-l priveşte pe Richard Jewell.

Nu pot admite că poate se înşală.

Dar cum a spus Sf. Paul: "este un singur corp, dar mai multe părţi".

Deci e o parte care investighează un om nevinovat,

dar mai e încă o parte care-l urmăreşte pe cel vinovat.

Dacă o parte nu ne lasă să intrăm, vom încerca altă modalitate.

Deci... începem să scriem...

doar faptele, dnă...

şi le vom duce în Nantahala.

Nu putem merge-n Nantahala.

Nu.

Cine spune?

Şefii noştri spun.

Şi FBI.

Ei bine, le spui că te-am forţat şi o să fac pe prostul.

Sunt bun la asta.

Haide, la scris! La scris!

Aceasta e liberă!

Mergem mai departe.

- Se trage? - Nu, nu!

A fost un şarpe. Am fost muşcat de un afurisit de şarpe cu clopoţei!

La dracu'. Retragerea!

Ochii la pământ! Uitaţi-vă după acel şarpe!

Băga-mi-aş picioarele!

Aduceţi-i un garou şi anunţaţi medicul veterinar.

- Da, dnă. - Căcat!

Ei bine, dle, acolo e Carolina de Nord, iar apoi acolo e Nantahala.

Sunt jumătate de milion de acrii, e visul fugarului.

Păduri impracticabile, râpe abrupte.

Frunzişul dens face că urmărirea aeriană să fie inutilă.

- Peste 30,000 de peşteri de care ştim. - Ce ai pentru mine?

Eric Rudolph a fost instruit în evadare şi evaziune la Şcoala "Army Ranger".

Şi a crescut în Murphy.