The Orphans (Les Orphelins)

- Fir-ar! Fault! Ești orb? - Taci, pune-ți masca înapoi. Repede!

Data viitoare primești galben.

Prima poziție, în gardă.

Începeți!

- Penalizare! - Am fost pe linie!

- Prima poziție. - Prostii!

Ajunge.

Începeți!

Fir-ar!

- A ieșit! - Nu te mai plânge.

Prima poziție. Nu-ți repet a doua oară, da?

Începeți!

Leïla Lakti, ești descalificată!

Știu. Nu te obosi.

Ți-ai stricat sezonul.

Dar a fost fault, nu? A meritat-o.

- Dar e decizia arbitrului. - Ajunge! Bine, am înțeles.

- N-ai nimic de spus, Fanny? - Lași emoțiile să te controleze.

Așa-i și mama ta.

- A fost fault sau nu? - Nu asta-i idee!

Abține-te.

Bine, du-te, ne vedem mai târziu.

Pot conduce eu?

Te rog.

- Mersi. - Doar c-ai cerut frumos.

Ludo e gagicul tău?

Cine zice gagic în afară de tine?

- Nu schimba subiectul. - Nu-i niciun subiect.

- Ești îndrăgostită? - Te rog...

Cum rămâne cu ieșirea ta de aseară? Cum a fost?

Nu sunt îndrăgostită, departe de asta.

- Da? - Am răspuns. Rândul tău.

Ești foarte băgăcioasă.

Nu, sunt mama ta. Pun întrebări normale.

E o relație neclară?

Da, te-ai prins.

Ai grijă!

Mamă!

Mamă!

Dle!

Dle, vă rog!

Vă rog să ne ajutați!

Așteaptă!

Mamă!

- Bună seara. - Julien...

Salută și hai, tatăl tău te așteaptă.

Sunteți bine?

Unde-i marfa?

20 de kg în total.

Vrei să ne jucăm?

Fă pași.

- Urcă. - Da, dle.

Sunt Fanny. E legat de Sofia.

A avut un accident rutier. Sunați-mă urgent. Vă iubesc.

Orfanii

Vă pot ajuta cu ceva?

- O căutăm pe Sofia Lakti. - Noi suntem...

- Sunteți familia? - Da.

Cum e?

De la accident e în comă. Doctorii spun să așteptăm.

- O putem vedea? - Sigur.

Veniți.

Voi cine sunteți?

Leïla, ei sunt Gabriel și Driss.

Am înțeles.

N-ar trebui să fiți aici. Plecați.

Mamă?

Vă rog!

Te rog, mamă, nu!

Fanny!

Urgență în camera 322!

- Nu mă părăsi. - Dră, vă rog.

Cum e?

A murit în spital.

Fir-ar.

- A fost un accident. - Nu, am fost drogat!

A fost un accident!

Uită-te la mine.

A fost un accident.

- Sunt un criminal. - Erai în șoc, Matthias.

Trebuie să evităm un scandal.

Și ani grei de închisoare.

Nu sunt ca tine.

Voi merge la poliție.

- Voi mărturisi. - Nu.

Ascultă-mă!

Te comporți normal și nu ieși în evidență.

Și uită de ideea asta.

E o prostie să mergi la poliție.

Fă cum îți spun eu.

Jonas se va ocupa de problemă.

- Cum e? - Are de completat acte.

Fanny va fi la orfelinat mai târziu. Vrea să vorbim.

- Despre ce? - Înmormântare, cred.

Fir-ar să fie.

Mă simt ca un măgar că n-am păstrat legătura.

- Tot timpul ăsta pierdut. - Așa-i viața.

N-ai regrete?

- Asta-i mașina ta? - Da.

Ne vedem acolo la 18:00.

- Vrei să bei ceva? - Da. Dar singur.

Care din ei e polițist?

Au venit fiindcă sunt prietenii mamei tale.

Poliția locală se ocupă de problemă.

Fanny... Nu, n-o fac, au trecut trei zile!

N-avem vești. Când vom acționa? Ce mai așteptăm?

Ce-i cu întârzierea asta? Lasă-mă, nu dai doi bani pe ea!

Nu-i adevărat deloc.

Ai familie?

Nu.

Am avut o soție.

- Driss? - Atunci...

Nu-s curios.

- Au trecut 20 de ani... - 18.

- Da, 18. - N-ai nimic să-mi spui?

Nu.

Super.

Fir-ar.

ORFELINAT

Fanny?

Sunt în bucătărie.

Nu-i nimeni aici?

Am trimis copiii într-o excursie timp de două zile.

Nu le puteam spune.

Au iubit-o mult pe Sofia.

- Stai... Sofia lucra aici? - Da.

S-a mutat aici acum șapte ani.

Aveam nevoie de un consilier bun. Și ea e cea mai bună.

Voia să se stabilească undeva cu copilul ei, undeva stabil.

În final, Leïla a crescut aici precum mama ei.

Vedeți voi... nu-i ușor cu ea, dar o ador.

Bravo!

De când cu atacurile, ținem armele de serviciu cu noi.

Am o întrebare.

- Da? - Unde-i tatăl ei?

N-a fost niciun soț la spital, așa că te întreb.

Nu știu.

Sofia a spus că nu-i important.

Totuși.

Scuze, revin imediat.

Și mașina?

Spune-mi, Fanny...

Câți ani are Leïla?

Are 17.

Mersi.

Am vorbit cu unii colegi.

Nu sunt piste noi. Încă se uită după mașină.

Îmi pare rău.

Bun, haideți. Vom face plăcintă cu mere.

Avem nevoie de ceva dulce.

Fir-ar... salteaua era mai nasoală!

Operațiuni speciale?

Nu... „Eroi de sacrificiu”.

Am făcut cinci ani.

Nu-i pe gustul meu. Prea mulți civili arși de vii.

Acum fac altceva. Securitate în sectorul privat.

Un fel de liber profesionist.

E legal ce faci?

Nu accept plata cu cardul.

Dar plătesc taxe!

Nu prea-i legal atunci.

Da.

Dar tu?

Ai vrut în SWAT mereu, nu?

Am reușit.

Foarte bine.

Bravo.

Ultima dată voiai să-mi spargi fața.

Ți-am spart fața.

- În visele tale. - Da?

- N-ai suportat c-a plecat? - Cine a făcut-o să plece?

A plecat fiindcă a fost gravidă cu mine.

Asta mi-a spus.

- Ce facem acum? - Nu știu, n-am copii.

Să vorbim cu ea, s-o consolăm.

Îmbrățișeaz-o dacă vrei, eu nu știu cum.

O relație neclară?

Da, așa-i.

Ai grijă!

Dle!

Dle, vă rog!

Așteaptă!

Christina Rovelli: „Fiul meu va prelua Sécuris”

Unde mergi?

Pe bune?

Nu te voi răni.

Asta-i tot ce poți?

Să te văd.

Apropo, legat de Leïla.

Are 17 ani.

Arată exact ca mine.

Dacă eu sunt tatăl?

Și dacă-s eu?

Pe mine m-a iubit Sofia.

Crede ce vrei.

Acum nu vom ști.

Pe bune acum!

Câți ani aveți?

Veniți și ajutați-mă, Leïla a dispărut.

- Mi-ai luat arma? - Ce?