The Family

Adaptarea Bubuloimare

Cine e ?

De unde sã stiu eu ?

Singura intrebare adevãratã pe care ar trebui sã ne-o punem in aceastã viatã

este... cât valoreazã viata unui om.

Dacã stii cât valorezi, e ca si cum ai sti ziua când o sã mori.

Eu... valorez 20 de milioane de dolari.

Si as da pânã la ultimul bãnut, numai sã-mi recapãt viata inapoi.

F A M I L I A

Sincronizarea si traducerea dupã stream-ul audio TrustNobody

Dragule, trezeste-te, am ajuns.

Bãga-mi-as, era si timpul !

Warren, ai grijã cum vorbesti.

Mamã, suntem pe drumuri de 11 ore

si miroase ca fundul unui sconcs, aici in spate.

Ãsta nu-i un motiv sã vorbesti ca un derbedeu.

Câinele miroase asa.

Nu-i de mirare cã a ajuns in halul ãsta.

Dacã ai avea un pic grijã de el, asa cum te-am rugat,

N-ar mai fi o problemã.

Cãutãm casa cu nr. 10.

Urmãtoarea pe stânga.

Cunosc si eu numerele.

Stansfield asa a spus. Aici e.

La stânga si pe urmã...

... asta e, acolo pe dreapta.

Unde ?

Aici.

Asta e !

Nu avem electricitate.

Ba da, dar probabil cã au intrerupt-o.

Ce faci ?

Sperii soarecii

Sunt soareci aici ? Nu se stie niciodatã.

Te previn, nu stau aici...

Val, nu incepe, te rog !

Oricum, tatãl vostru nu-i suporta

asa cã in 24 de ore, n-o sã mai vezi picior de rozãtor pe aici.

Val, dormitorul de sus din dreapta.

Warren, in directia opusã surorii tale.

E cam frig aici.

O sã fac focul.

Idiotii, iar au uitat de televizor.

Au spus cã rezolva mâine.

Da, "mâine", cuvântul lor favorit.

Hei, voi doi, nu mã innebuniti de cap, de câte ori lipseste câte ceva.

Duceti-vã voi sã vorbiti cu ei.

Stie cineva unde suntem.

Cholong sur Avre, Normandia.

Da, Avre parcã e un râu.

Ai nostri au debarcat aici in 1944

Pentru ce e renumitã Normandia ?

Camembert ~brânza~

Calvados ~rachiu din mere~.

Pe "riviera" le gãseam pe amândouã.

Si un soare mai strãlucitor.

La fel si la Paris.

Da, cum sã nu !

Dar, acum trebuie sã locuim aici, unde se face brânza.

Asa arata lumea realã.

Anita ?

Aici erai !

Vrei sã te ajut. Nu, nu, mã descurc.

Du copiii la culcare. Mâine trebuie sã se ducã la scoalã.

Ok.

Stiu cã nu tu miroseai. Dar n-am putut sã spun nimic.

Unde naiba ai fost ?

Am verificat proprietatea.

E asa de mare ?

Mi-am dezmortit oasele.

Am ajutat câinele...

... sã-si gãseascã un culcus.

Mâine o sã-mi gãsesc si eu un locsor.

Nu avem cereale, nici pâine prãjitã, nici unt de arahide,

asa cã va trebui sã vã multumiti cu ce avem.

Unde e scoala ?

Le-am desenat o hartã.

Avem aceleasi nume ?

Nu. Suntem familia Blake.

Pentru orice eventualitate.

O zi bunã ! Pa, tatã !

Vã iubesc !

Si eu vã iubesc !

Mã duc in oras sã iau ceva de mâncare. Bine.

Incearcã sã nu lenevesti toatã ziua, in halatul ãla, ok.

De ce, pentru cã mã vãd vecinii ?

Nu. Pentru moralul tãu.

Moralul meu n-are nimic.

Nu-ti fã griji pentru mine.

Tu te adaptezi mai usor, când vine vorba de astfel de lucruri.

Ce poveste o sã spunem dacã ne intâlnim cu vecinii.

Lasã-mi putin timp de gândire.

Pânã atunci zâmbeste-le. Asta ne va oferi timp, ca sã concepem ceva.

Stansfield mi-a cerut sã mã asigur cã nu iesi din curte.

Pânã când ?

Pânã ajunge el aici.

Si n-ar trebui sã mentionezi de "riviera".

Si atunci, de unde suntem ?

Din Statele Unite, scumpule.

Nu aratã prea bine.

Da, acum jucam in "Liga celor mici"

Ne vedem la pauzã de masã. Ok.

Ok.

Poftim.

Multumesc, d-rã.

Existã lucruri care meritã vizitate in zonã ?

Muzee, monumente.

Exista un muzeu,

Cu vitralii din secolul al XV-lea.

Pot sã merg pe jos pânã acolo ? Nu.

E in orasul vecin. La 20 de km.

In orasul vecin.

Cauti ceva ?

Ce vrei ?

Dacã esti american, inseamnã cã esti bogat.

Cred cã ati cheltuit o grãmadã de bani ca sã ajungeti asa destepti.

Face misto de tine.

Faci pe desteptul cu noi ?

Ok. Ce-ar fi sã nu ne mai invârtim in jurul cozii ?

Voi vã ocupati cu abuzuri, taxe de protectie, intimidãri.

Aveti monopol, sau existã si concurenta ?

In ce va investiti "mãlaiul" ?

Bine ai venit in scoala noastrã.

Scuze, ce doriti ?

Unt de arahide.

Ah, nu tinem asa ceva aici, d-nã.

Doar am intrebat.

Imi puteti spune unde gãsesc paste ?

In capãt, pe dreapta, dupã mâncarea pentru câini.

Merci.

Cu plãcere.

Unt de arahide.

20 % dintre americani sunt obezi.

Arahidele sunt bune...

pentru maimute.

Intotdeauna se poartã ca si cum ar fi stãpânii acelui loc.

E adevãrat cã ne-au eliberat in '44

dar, de atunci, ne-au sufocat

Oh, da. Ca sã nu mai vorbim cã au creierele spãlate !

Copiii nostri se imbracã ca ei, ascultã aceeasi muzicã,

se uita la aceleasi seriale TV.

Mãnâncã "burgeri" dimineata, la prânz si searã.

Face 92 de franci, vã rog.

Pãstreazã restul.

De prost gust, nu se pricep la nimic, dar cel putin sunt generosi.

E bunã de ceva ? Cred cã e comestibilã.

Deci, cum merge cu adunatul informatiilor ?

Bine.

Povesteste.

Cei 4 cretini care s-au dat la tine mai devreme, sunt in ultimul an.

Ei organizeazã balul de absolvire din varã. Aminteste-mi sã nu particip.

Tipul ãla urias cu sapcã, e cãpitanul echipei de rugby.

Ar face orice ca sã obtinã

E prieten cu Jimmy Hendrix.

Care e indrãgostit de fata cu diadema roz.

Fata aia, care vine direct din orasul lui Batman

controleazã piata neagrã a tigãrilor in scoala

Bârfitoarele de la fereastra

sunt surorile nenorocitului care se joacã cu cretinul ãla din colt.

El ti-a invinetit ochiul ? Da.

Nu-ti fã griji. O s-o incaseze si el.

Deja stiu care e punctul lui slab.

Care-i ãla ?

Urmeazã sã organizeze o petrecere peste douã sãptãmâni.

Exista un sigur individ, care poate sã-i facã rost de ce are nevoie.

Iar acesta e tipul ãla cu fatã de inginer, care stã singur acolo.

Nu-ti place sã pierzi timpul, se pare.

Nu-mi permit luxul ãsta.

Poftã bunã !

In 1931 bunicul meu a condus una dintre cele 200 de masini Cadillac,

comandate de legendarul Vitto Genovese, pentru inmormântarea sotiei lui

In 1957, tatãl meu, Cesare Manzzoni,

a fost unul din cei 107 sefi mafioti din toatã tara,

care au fost invitati la conventia tinutã la Apalachin, New York.

Si care a condus la o vânãtoare de oameni.

Isi poate imagina cineva, ca eu as fi putut ponta o cartelã, la nu stiu ce fabricã.

M-as fi putut rãzvrãti impotriva tatãlui meu, si sã ies din acel mediu.

Dar asa ceva nu era posibil.

Am preluat afacerea familiei mele, de bunã voie.

Nu m-a fortat nimeni.

Chiar si acum, când am pe urmele mele cei mai mari ucigasi plãtiti din America

gata sã mã facã bucatele si sã-si incaseze milionul de dolari,

nu am nici cel mai mic regret.

Si, sincer, in adâncul fiintei mele, sunt chiar incântat de asta.

Trandafirii au nevoie de ingrijire permanentã.

Da.

Abia te-ai mutat aici ?

Da, ieri.

Esti american ?

Da.

E de bine, sau de rãu ?

Franta e principala destinatie pentru strãini.

Ai de gând sã stai mai mult ?

Nu, nu prea stãm intr-un loc. Cãlãtorim destul de mult.

Din cauza profesiei mele.

Cu ce te ocupi ?

Sunt scriitor.

Scriitor... ce fel... romancier ?

Nu, nu... poate intr-o bunã zi

dar, acum cercetez istoria...