The UnXplained Special Presentation

Un profet al Renașterii

care a prevăzut Al Doilea Război Mondial.

Un mistic siberian

care a avertizat despre căderea Imperiului Rus.

Și o întâlnire divină

între trei copii mici...

și Fecioara Maria.

De-a lungul istoriei consemnate, numeroși oameni

au susținut că au primit frânturi din viitor

care le-au permis să prezică--

și uneori să influențeze--

evenimente care nu se petrecuseră încă.

Este cu adevărat posibil să prevezi ce poate rezerva ziua de mâine?

Și dacă da, putem folosi aceste informații

despre ceea ce ne așteaptă în beneficiul omenirii?

Ei bine, asta este ceea ce vom încerca să aflăm.

Astrologul și medicul Michel de Nostradamus

publică un volum de poeme cu patru versuri numite catrene.

Cititorii de la acea vreme sunt confuzi

de utilizarea de către autor a mai multor limbi, puzzle-uri de cuvinte,

și de ceea ce chiar și atunci era considerată o sintaxă învechită.

Dar poate și mai derutant

este titlul volumului, Les Prophéties--

Profețiile.

Nostradamus devenise

inițial faimos ca scriitor de almanahuri.

Trebuie să înțelegeți

că acest lucru se întâmplă în timpul Revoluției Tiparului

iar el a fost unul dintre primii săi autori de succes.

Și apoi s-a angajat într-o istorie a viitorului,

care ar examina totul

până în anul 3797 d.Hr.,

la aproape 1.800 de ani de acum înainte, și dincolo de asta.

Profețiile au fost inițial întâmpinate cu

scepticism total și derâdere.

Mulți credeau că Nostradamus este fie un impostor, fie bolnav mintal,

posibil ambele,

probabil din cauza faptului că unul dintre versurile sale

prevestea în mod scandalos o moarte deosebit de sângeroasă

pentru Henric al II-lea, regele Franței.

Nostradamus a făcut o predicție despre Henric al II-lea

murind într-un accident de turnir.

Catrenul 35 spunea că,

„Un leu tânăr îl va înfrunta pe cel bătrân în luptă tradițională.

„El va fi străpuns printr-o cușcă aurită.

Două răni făcute una.”

Turnirul s-a întâmplat exact așa cum a prezis el.

Ambii bărbați aveau lei pe scuturile lor.

Așchii mari au trecut prin viziera aurită a regelui,

una i-a pătruns în frunte până în creier,

cealaltă între ochi și orbită, distrugându-i ochiul.

Și a murit de o infecție a creierului

zece zile mai târziu, o moarte agonizantă.

După moartea regelui, reputația lui Nostradamus

ca văzător al viitorului a crescut rapid.

Ceea ce, la acea vreme, nu era neapărat un lucru bun.

Este bine cunoscut faptul că Nostradamus

a ascuns natura profețiilor sale,

ceea ce la acea vreme era foarte incorect politic

și i-ar fi putut aduce multe probleme.

Ar fi intrat într-un mare conflict

cu Biserica dacă s-ar fi pus pe un piedestal

și ar fi fost ca Noe sau Moise sau oameni ca aceștia.

În ciuda controversei, Profețiile

au devenit în cele din urmă una dintre cele mai citite cărți

din lume.

I-a uimit și i-a îngrozit pe cititori deopotrivă

cu predicțiile sale despre evenimente groaznice ce vor veni.

Este posibil ca Nostradamus să fi primit viziunile sale profetice

pentru că era în contact cu o putere superioară?

Este o teorie interesantă

și ar putea ajuta la explicarea modului în care Nostradamus

a fost capabil să vadă și să știe lucruri

care nu se vor întâmpla timp de secole.

Lucruri despre care încerca să ne avertizeze.

Odată cu Al Doilea Război Mondial semănând haos

în întreaga Europă și în Pacific,

nu au fost doar ultimele știri

de pe front care au ținut prima pagină,

ci și Nostradamus și profeția sa

centrată pe ascensiunea unui om pe nume Hister.

Ceea ce i-a declanșat faima internațională

a fost o referire de cinci ori în profețiile sale

la un om pe nume Hister

cu un „S” gotic, care are o bară de „T” peste el,

o altă aluzie subtilă, poate, în opera sa.

Hister este numele antic al fluviului Dunărea.

Adolf Hitler a crescut pe malul Dunării.

Nostradamus avea un model de a folosi un loc ca persoană.

Fluviul este un cod

iar lucrurile care sunt spuse

în celelalte părți ale profețiilor

indică faptul că este un om.

Omul care este numit „căpitanul Germaniei mari”.

Este posibil ca

Nostradamus să fi prezis ascensiunea

unuia dintre cei mai răi oameni din istorie?

Potrivit multora care au studiat aceste catrene,

răspunsul este da. Și ca dovadă,

ei indică alte lucruri pe care le-a prevăzut.

Lucruri pe care o persoană care a trăit și a murit în secolul al XVI-lea

nu ar fi putut ști niciodată că vor exista într-o zi.

Mi s-a întâmplat de multe ori

când vreau pur și simplu să închid cartea brusc

și să spun: „O, haideți!”

Și apoi numele apar brusc.

„Un om pe nume de Gaulle va conduce Franța de trei ori”,

și este adevărat din punct de vedere factual.

Charles de Gaulle a condus Franța Liberă,

a condus guvernul provizoriu,

și apoi, în cele din urmă, în ultimii săi ani,

a fost președintele Franței de trei ori.

Și acesta este unul dintre sutele de lucruri pe care le pot cita.

Cum face el asta?

Nostradamus este unul dintre cele mai durabile nume,

poate cel mai durabil nume,

din profeția post-biblică.

Catrenele sale au fost aplicate la sute

și sute de evenimente de-a lungul istoriei.

Iar oamenii continuă să simtă

că pot afla ce se află după colț

studiindu-i catrenele.

Nostradamus ne fascinează pentru că face parte, poate,

din instinctul nostru de frică, nu-i așa?

Când suntem în vremuri dificile, ne întoarcem către văzători,

ne întoarcem către profeți pentru a încerca să aflăm,

dacă pot oferi o perspectivă asupra acestor timpuri haotice în care trăim,

în special în vremurile de astăzi?

Dacă este adevărat că Nostradamus

a fost capabil să prezică atât de multe lucruri

cu o acuratețe atât de incredibilă,

de ce nu îi cercetăm lucrările pentru a preveni

următoarea catastrofă naturală sau război mondial?

Poate pentru că, după cum cercetătorii lui Nostradamus

trebuie să admită, din miile de profeții

pe care le-a făcut de-a lungul vieții sale,

doar o mică fracțiune s-au adeverit de fapt.

Și chiar și predicțiile sale aparent exacte

au fost puse sub semnul întrebării.

Avem un fel de dublă problemă cu Nostradamus

în unele moduri, deoarece unele dintre predicții sunt puțin vagi

iar oamenii pot proiecta tot felul de lucruri

în aceste predicții vagi și apoi să le coreleze

cu ceva ce se întâmplă acum.

Dar, de asemenea, uneori ei iau

două propoziții complet fără legătură,

le pun cap la cap și par să se refere

la ceva ce avem astăzi.

Creierul este o mașinărie

de învățare care caută tipare.

Vede constant tipare

chiar și atunci când nu există.

Ăă, de fapt, există un nume pentru asta: apofenie.

Nu ne putem abține

pentru că uneori am avut dreptate.

Apoi facem salturi logice. „Ce vrea să spună?”

„Ce a vrut el să spună de fapt prin asta?”

Și apoi încercăm să-i găsim un sens

pentru că asta face creierul.

Sunt predicțiile lui Nostradamus

doar divagațiile unui nebun,

pe care oamenii le interpretează deliberat

pentru a se potrivi istoriei după ce s-a întâmplat?

Ca în orice lucru,

totul depinde pe cine întrebi.

Ceea ce îl face pe Nostradamus atât de relevant astăzi

este că a găsit o cale

prin obscuritatea sa

să facă pe toată lumea un „detectiv al profețiilor”,

un detectiv.

El a înțeles că asta îl va menține actual

timp de patru secole și jumătate.

El chiar a spus că „când voi fi mort,

voi fi mult mai faimos

decât am fost vreodată în timp ce trăiam.”

Mii de oameni se adună pentru a sărbători

încoronarea țarului Nicolae al II-lea Romanov

și a soției sale, împărăteasa Alexandra.

Timp de peste 300 de ani,

dinastia Romanov a condus vastul Imperiu Rus.

Dar domnia lui Nicolae avea să fie una tulbure

în vremuri foarte tulburi.

Nicolae al II-lea, ultimul Romanov pe tron, a fost probabil

ultima persoană care ar fi trebuit să fie vreodată pe tron.

Era slab, indecis, ăă, pasiv.

Și la acea vreme, Rusia se moderniza.

Și astfel Nicolae se confrunta cu tot felul de provocări

din partea unei societăți care dorea o voce mai puternică

în politică și economie.

Dar, de fapt, Nicolae era dictatorial,

autoritar, în multe privințe foarte brutal.

Și a insistat să arunce țara

în ceea ce avea să devină Primul Război Mondial...

...și nu a fost niciodată capabil să ghideze cumva

instituțiile politice în era modernă.

Și... și a eșuat într-un mod de-a dreptul epic.

La mai puțin de zece ani de la începutul domniei sale,

țarul Nicolae s-a confruntat

cu greve ale muncitorilor și revolte militare.

Rușii din întreaga țară erau supărați