Family Blood

Bobby?

Mamă? Bobby?

RĂBDARE - PACE - BUCURIE - DRAGOSTE

Mamă?

Bobby?

Nu deschide.

Richard?

- Unde sunt ei? - Nu deschide ușa, Kristen.

Îi iubesc, așa cum te iubesc și pe tine.

Chiar îmi doresc…

să pot să îi aduc înapoi.

Aș fi putut…

dar nu m-am putut… controla.

De data asta am încercat. Chiar am încercat.

Asta nu ajută.

Mi-aș dori să ajute.

Pleacă până nu e prea târziu.

Pleacă!

Îmi pare rău.

Am profitat de familia mea

și de-asta nu mă vor pe lângă ei.

Prietenii mei, nici ei nu mă vor pe lângă ei.

La naiba, uneori nici eu mă vreau pe mine însumi pe aproape.

Am trăit pe alei,

sub poduri și apoi…

am găsit un parc mișto…

așa de mare încât pot să mă rătăcesc când vreau să dispar.

Apoi într-o zi

am văzut niște ciudați care intrau în clădirea de vizavi.

Am văzut asta ca printr-un tunel,

de parcă ar fi fost ceva magic.

Am vrut să aflu ce se întâmplă acolo

și dacă dau de mâncare…

sau poate droguri.

Așa am ajuns aici.

Nu m-am așteptat să găsesc asta.

Poate chestia asta e o prostie de genul „mâna lui Dumnezeu”

că am găsit acest loc și pe voi…

și toată mâncarea de acolo.

Mă numesc Eddie și sunt dependent.

- Mulțumesc. - Mulțumim, Eddie.

Mă numesc Ellie și sunt dependentă.

- Bun venit, Ellie. - Bună, Ellie!

Scuze, eu…

Îmi vine greu să încep din nou, într-un oraș nou.

E în regulă.

M-am mutat aici de curând.

Asta e povestea mea.

Totul a început cu un pahar.

Apoi încă un pahar și apoi multe alte pahare.

Eram deja alcoolică, dar îmi spuneam:

„Nu e cine știe ce. Toată lumea e puțin dependentă.”

Dar…

îmi spuneam: „E…

Pot să mă controlez. E ușor.”

Dar apoi m-am rănit la spate.

Și mi-au dat niște pastile,

pastile nenorocite.

Mă calmau ca nimic altceva.

Scuze, îmi dau seama că nu am voie să spun ce drog.

M-au făcut să uit de viața mea și asta era exact ceea ce îmi doream.

Și…

soțul meu m-a părăsit…

și, sincer, nu mi-a părut rău.

Dar mi-am pierdut copiii.

Și…

la început nu-mi păsa,

pentru că îmi doream pastilele mai mult decât pe ei.

Nu-mi vine să cred că am spus asta.

În fine, mi-am recăpătat copiii.

Și avem o casă nouă…

și sper și niște prieteni noi.

Lui Lola nu-i place mirosul de fum în casă.

- Tocmai ne-am mutat aici. - Am auzit gălăgia.

S-au întâmplat multe pe-aici în ultima vreme.

Șuruburi, cuie, muchii ascuțite.

Ei spun că vor să îmbunătățească siguranța în cartier.

- Bine. - Nu plec nicăieri.

Nu-ți vând nimic.

Stăm doar în chirie.

Tocmai ne-am mutat în casă nouă. E un pas mare.

Da.

Nu e cel mai bun cartier. E rău famat.

Vreau să-ți mulțumesc pentru această oportunitate.

Nu aș… Pe bune, nu aș fi reușit fără tine.

Apreciez ajutorul tău.

Da, copiii sunt bine.

INCENDIU

Să mergem! Grăbiți-vă!

Amy.

Amy.

Haide. Ar putea fi un incendiu.

Nu e niciun foc. E tâmpitu’ de frate-meu.

Am sunat-o pe mama ta.

Ai avut un început destul agitat, Kyle.

Te-ai bătut…

ai vandalizat școala,

apoi te-ai bătut din nou.

- Ce ai de spus în apărarea ta? - Nu am desenat pe afișier.

Dacă vrei să rămâi aici, trebuie să îți dorești să fii aici.

- Nu vreau să rămân aici. - Nici n-o să stai.

Cel puțin o săptămână.

Așteapt-o pe mama ta afară.

Meegan, intră.

Meegan.

Ai fost suspendat?

Da.

- E un nemernic. - Da.

E un mare nemernic.

A doua bătaie nu e din vina ta.

Te-au snopit alții în bătaie.

Da.

Tu ce ai făcut?

Am desenat pe afișier.

Ce?

Îmi place cum desenezi.

Îmi dai voie?

Haide. Tu mi-ai văzut desenele.

Uau!

„Uau” sunt nașpa sau „uau” ce?

„Uau” de genul, „ai putea fi un ucigaș în serie”, Kyle.

Într-un sens bun.

Mamă? Kyle?

Mamă?

Kyle?

Mamă? Kyle?

Ai vorbit cu tata? O să fie supărat.

Am încercat să sun de câteva ori de când am ajuns,

dar nu mi-a răspuns.

Călătorește mult.

- El călătorește tot timpul. - Pentru serviciu.

Bine.

De ce nu ai despachetat?

N-ar strica să încerci să fii mai bine dispus.

Kyle, te porți ca un copil.

Ieși naiba din camera mea!

Kyle.

Nu fă asta.

Știu că nu vrei să mă asculți niciodată

și știu că nu merit să-ți zic ceva,

dar te rog nu-ți distruge viața pentru că ești nervos pe mine.

Te rog!

Îți promit că de data asta va fi diferit.

Spui asta de fiecare dată.

Hei!

- Mă duc să alerg. - Nu trebuie să mă minți.

Știu.

De ce alergi întotdeauna așa târziu?

- Nu e târziu. - Kyle zice că e un cartier rău famat.

Nu e rău famat.

Poate o fi fost, dar se modernizează, ceea ce înseamnă…

Știu ce înseamnă.

Albii bogați se mută aici și îi scot pe ceilalți.

Tu ești fetița mea.

Mamă, am 13 ani. Voi împlini 14 peste două luni.

Știu. Nu-mi adu aminte.

În primul rând,

este cineva aici pentru prima dată

sau din altă localitate?

Da.

Nu știu dacă să stau jos sau în picioare, în filme se stă în picioare.

Cum îți este la îndemnână.

Mulțumesc.

Mă numesc Christopher și nu știu ce sunt.

- Bun venit, Christopher. - Bună, Christopher!

Mulțumesc că sunteți așa de primitori.

Presupun că sunt dependent. Doar că…

Eu nu am văzut niciodată situația așa.

Și am…

Am distrus relațiile cu atâți oameni…

și nu mă pot controla.

Presupun că asta e o dependență.

Și am nevoie de ajutor.

Nu mai vreau să fiu singur.

- Mulțumim, Christopher. - Mulțumim, Christopher.

- Mă numesc Ellie și sunt dependentă. - Bună, Ellie!

Am un nou loc de muncă.

Prietena mea e profesoară universitară.

E de vârsta mea și ea m-a ajutat.

Dar mi-e greu să mă gândesc, pentru că…

Aș fi putut fi realizată, ca ea.

Nu trebuie să mă gândesc la astfel de lucruri, nu-i așa?

La naiba, încerc din greu, dar… Jur pe Dumnezeu că încerc.

Sunt Ellie și sunt dependentă.

- Mulțumim, Ellie. - Mulțumim, Ellie.

Bună!

Nu ai fost la întâlnire.

Ești în regulă? Ai nevoie de ceva?

Ei bine…

Ne vedem la următoarea întâlnire, bine?

- Ai grijă de tine. - Ai nevoie de ceva?

Ce?

La întâlnire ai spus că folosești pastile.

Eu…

am spus că am folosit.

Du-te naibii!

Marfa asta e mai bună decât prostiile tale slabe.

Haide, mamă. E timpul să mergem.

Mamă!

Sunt trează. Pregătește-te pentru școală.