The Butterfly Room

CAMERA CU FLUTURI

- Trebuie să te spăl pe spate. - Nu!

- Cum adică "nu"? - Nu vreau să intri aici.

Ascultă-mă! Nu te poţi spăla singură.

Pleacă!

- Poftim? - Am spus să pleci.

Uite ce ai făcut. Ruşine! E dezgustător.

- Şi nu m-ai lăsat să te ajut. - Nu!

Nu te mai mişca!

Erai mai ascultătoare când erai mică.

- Lasă-mă-n pace! - Nu te pot lăsa să te porţi aşa.

- Nu vreau. Încetează! - Ce vor crede oamenii despre tine?

- Nu. - Că eşti o fată murdară.

Nu, lasă-mă-n pace!

Crezi că eşti de capul tău?

La naiba, la naiba! Ce dracu'...

- Ai văzut asta? - Taci, idiotule. A fost numai vina ta.

- Doamnă, aţi păţit ceva? - Nu.

Îmi cer scuze. E un puşti neîndemânatic. Sigur sunteţi teafără?

- Da, n-am nimic. - Ajută-mă aici!

Ce mama dracului?

Dumnezeule!

- Uită-te la drujba asta! - Ce dracu'?

Ce naiba e cu tine?

Ai văzut-o? Jur c-a făcut-o intenţionat.

Vrei să fii dat în judecată de două ori?

O dată fiindcă o acuzi pe doamna aia, iar apoi fiindcă eşti idiot?

- Uite ce ai făcut drujbei! - Ştiu de ce a făcut asta.

Fiindcă am văzut-o cu puştoaica aia. E ceva ciudat cu baba asta.

Trebuie s-o duc la reparat acum. O să-ţi opresc bani din salariu.

Mama.

Mama?!

Julie, ce s-a-ntâmplat?

M-am încuiat afară.

Vrei să stai la mine până ajunge mama ta acasă?

Dacă vrei, îţi pot arăta fluturii mei. Sunt foarte frumoşi.

Nu vrei?

Ăsta e borcanul de colectare.

Fluturele va muri aici, dar corpul îi rămâne intact.

Dacă vrei să accelerezi procesul,

poţi turna puţin cloroform pe capacul de pânză.

După ce a murit, dacă vrei să-l păstrezi în borcan,

trebuie să pui acolo naftalină, şi o bucată de cârpă umedă.

În caz contrar, pui fluturele aici, pe pluta asta,

şi îi întinzi aripile cu atenţie.

Acest lucru nu-l poţi face decât atunci când corpul încă mai e flexibil.

Va trebui să apeşi cu atenţie în jurul pieptului, aici,

iar aripile se vor mişca.

Vrei să încerci?

Trebuie să ai grijă, să nu-i atingi aripile.

Îmi pare rău, dar n-o găsesc pe fiica mea. Ai văzut-o?

E aici.

Julie! Scumpa mea...

Am fost atât de îngrijorată! Unde ai găsit-o?

Te aştepta în faţa uşii.

Julie, ştii bine că lucrez după-masa, în zilele de luni.

Nu-i adevărat.

Julie, fii civilizată! Ann a fost foarte amabilă cu tine.

Hai să mergem acasă!

Ann, uneori aud zgomote ciudate din apartamentul tău.

Trei sau patru bubuituri puternice, apoi se face linişte.

Serios? Eşti sigură că din apartamentul meu?

Aş putea să mă-nşel... Dar dacă nu se aud de aici, atunci de unde?

Habar n-am.

- Iei cina cu noi, mâine seară, da? - Mulţumesc, dar mă tem că nu pot.

Insist. Vreau să-ţi mulţumesc c-ai fost amabilă cu Julie,

apoi suntem vecine şi ne vedem şi aşa destul de rar.

La ora 18:00, bine? Te aşteptăm!

La revedere! Ia-ţi la revedere, Julie.

- La revedere, Ann. - La revedere, Julie. Să fii cuminte, da?

- Julie! - Ai uitat de mine! Aşa faci mereu.

- Nu vorbi aşa cu mama ta. - Dar nu erai la birou!

Ştiu. Acum, hai să intrăm în casă. Nu trebuie să ne certăm pe culoar.

Ţi-am spus de o mie de ori că nu e frumos să mă contrazici în faţa străinilor.

- Mincinoaso! - Julie!

Te-ai obrăznicit!

Nu-i adevărat că lucrezi după-amiezile, în zilele de luni.

ARTKRAFT ÎMPĂIERI

Am sosit, micuţă doamnă!

Am adus deodorizant, cloroform şi doi săculeţi cu naftalină.

Acest acid se livrează la comandă. Am acid boric pentru descompunere.

- Doar nu-l folosiţi pe fluturi, nu? - Ba da, îmi extind colecţia.

Dorinţa dvs e ordin pentru mine!

Aşadar, dacă semnaţi aici, am să vă confirm disponibilitatea lui.

Coletul e un pic cam greu. Vi-l pot livra eu.

- Mă descurc. - N-am nicio îndoială.

DEODORIZANT pudră

ÎNŞTIINŢARE "Vă reamintim că e interzis să executaţi"

"lucrări de reamenajare fără acordul Asociaţiei de Locatari."

- Bună ziua! - Bună!

Doamnă, credeam că...

Nick m-a trimis să vă repar cerceveaua ferestrei.

Ai nişte tenişi noi foarte frumoşi, dar nu trebuie să-i priveşti mereu.

Nu. Nick m-a rugat, de asemenea, să-mi cer scuze pentru ieri.

Am fost foarte nepoliticos. Îmi pare rău.

E-n regulă. Am avut noroc că n-a fost nimeni rănit.

Da. Doar că atunci când v-am văzut cu copila aceea,

păreaţi foarte deranjată de faptul că v-am văzut şi...

Nu ştiu la ce te referi.

Doar o ultimă dată! Înţelegi?

Păreaţi foarte supărată.

Stăteaţi în genunchi. Eu eram în trecere.

- Eu nu te-am văzut. - Serios?

Eram sigur... Eram foarte sigur că v-aţi făcut o impresie gre...

Ai o imaginaţie bogată, fiule.

Mă simt foarte jenat.

Îmi arătaţi, vă rog, fereastra? Nu vreau să vă mai irosesc timpul.

De fapt, aş vrea să faci altceva,

înainte de a repara fereastra. Dacă nu te superi...

- Sigur, nicio problemă. - Mulţumesc.

Aceasta este camera mea cu fluturi, atelierul meu privat.

De obicei, nu las pe nimeni să intre aici, dar acum fac o excepţie.

Mulţumesc. Mă bucur că am avut ocazia să vorbim.

Am un dulap care trebuie reparat. Şi am nevoie de ajutorul tău.

Nu! Nu!

Eu... n-am ştiut.

Nu mi-am putut imagina că dvs...

Deci, nicidecum n-ai o imaginaţie prea bogată.

Doar o ultimă dată! Înţelegi?

O LUNĂ MAI DEVREME

Ce s-a-ntâmplat? De ce plângi?

Ei... mi-au luat banii, pe care mama mea mi-a dat pentru păpuşă.

Prietenii mei...

- Ţi-au furat banii? - Da.

"Te iubesc."

- "Mamă..." - Douăzeci?

- "Te iubesc". - Mulţumesc.

"Mamă, te iubesc!"

- Am să-ţi dau banii înapoi. - Gândeşte-te la ea ca la un mic cadou...

Mama mea n-ar accepta aşa ceva. Dă-mi numărul tău de telefon.

Bine. Este 555-421-6039.

La revedere.

- Alice! - E pentru tine.

Şi eu am un cadou pentru tine.

- De ce-i pui în cutii? - Ca să nu poată zbura.

- Cine este Dorothy? - Fiica mea.

A zburat la ceruri.

- Cum merge şcoala? - Bine. Dar am mici probleme la franceză.

Mama-mi spune că am nevoie de un meditator.

- Ea nu te poate ajuta? - E foarte bolnavă şi nu poate să meargă.

Eu sunt cea care o ajută mereu.

Înainte să uit, mama mea mi-a cerut să vă plăteasc păpuşa.

- Mulţumesc. - Crezi c-aş putea să-i păstrez?

Da, desigur. Ca un fel de alocaţie.

Mulţumesc, Ann.

Dacă mama ta îţi dă voie, te-aş putea învăţa eu franceza.

Serios? Ar fi minunat.

- La revedere. - Ne vedem pe curând.

Da, întocmai.

"- E pentru tine." "- Şi eu am un cadou pentru tine."

"Hrăneşte păsările, dă-le apă. Nu mă mai întorc."

Îţi stă bine cu ea. E foarte frumoasă.

Rochia asta... îţi vine ca turnată, Alice.

A aparţinut fiicei tale?

- Acum este a ta, Alice. - Atunci, tu eşti mama mea.

Sal! Ce mai faci?

Ai grijă! Liftul nu se opreşte întotdeauna la nivel cu planşeul.

Ştiu.

- Vezi? - E tare de tot.

Şi cu acul ăsta, îl poţi fixa în camera ta.

Aşa.

Nu crezi că Ann merită un sărut?

Mulţumesc, Claudia. Masa a fost delicioasă.

- Mai vrei? - N-aş vrea să te deranjez.

Nu e niciun deranj. Mai am la congelator.

A expirat ieri, aşa că ar trebui s-o consumăm imediat.

Nu, mulţumesc.

Alimentele congelate sunt dezgustătoare.

- Nu-i adevărat. Cine a spus asta? - Profesoara mea.

Mama crede că profesoara mea e o dobitoacă.

Julie! La masă?! Să-ţi fie ruşine! Eşti lipsită de maniere?!

De câte ori trebuie să-ţi spun? Iar ţi-ai folosit mâna stângă, Alice.

De câte ori trebuie să-ţi spun să-ţi foloseşti mâna dreapta?

Trebuie să înveţi să-ţi foloseşti mâna dreaptă, la fel ca ceilalţi.

Ne vedem joi, da?

Alocaţia mea?

Da, desigur.

Poftim!

Mulţumesc, Ann.

Mulţumesc, Ann.

Cu plăcere!

Ai făcut-o atât de fericită cu cartea aia.

Vorbeşte într-una despre fluturii ăia pe care-i ai în borcane.

Mă bucur să aud asta.

Gata, scumpa mea. Fii fată cuminte! E ora de culcare.

Nu ştiu ce să mă mai fac cu ea.

Era mult mai uşor când era mică. Dar de când a început şcoala...

Uneori cred că copiii n-ar trebui să crească niciodată!

Nu-mi spune mie...

Situaţia e chiar mai complicată, fiindcă sunt o mămică divorţată.

- Ce s-a-ntâmplat cu tatăl Julietei? - Ne-am despărţit.

Dar mă văd de puţin timp cu şeful meu de la birou,

iar relaţia noastră devine serioasă.

Ce părere are Julie despre asta?

Nu ştie încă. Încă e ataşată de tatăl ei.

Oricum, eu nu vorbesc cu ea despre iubiţii mei.

Dar acum...

Sunt însărcinată.

Ar putea fi şansa unui nou început.

Louis ar putea fi tatăl de care Julie a avut nevoie mereu.