Marionette

Crezi că poţi controla asta?

Nu te-ai așteptat la asta, nu?

Vrei să mă vezi în flăcări?

Ieşi de aici!

Ieşi din capul meu!

Ce fac eu aici?

Locul meu nu e aici.

Omul, în toată măreția lui,

creează mecanisme care mută valize.

Încet. În cercuri.

Care se învârt mereu.

Începe noua mea viață.

Traducere PREL GHENCEA

E cineva?

Dr. Winter?

Dr. Clark?

Mă bucur să te cunosc în sfârșit. În carne şi oase.

Mulțumesc, Cole!

Spune-mi Maureen. Lumea îmi spune Mo.

Marianne.

Fără prescurtare?

- Nu. - Niciodată?

N-am avut.

Îţi întăreşte caracterul. Eşti cine eşti.

Doar Marianne.

Să mergem să vezi biroul sau sala de așteptare, cum preferi.

Dr. Mandlebaum nu a putut să vină personal,

are un eveniment de familie care nu putea fi evitat.

Suntem foarte bucuroși că ai putut ajunge atât de repede.

Am fost încântați de CV-ul tău.

Dar ştii şi tu asta.

Cum a fost zborul?

Plictisitor.

Plictisitor... Probabil a fost.

Mereu oamenii întreabă asta.

Aici e.

Scuze pentru asta.

O să spun administrației să schimbe semnul.

Te rog...

Ţi-am pus toate cazurile pe birou.

Primele consultări vor începe în câteva ore.

Sper că ai timp să te pregătești.

Nu înțeleg de ce ai lăsat în urmă viaţa confortabilă.

Nu am fost niciodată la New York, dar m-am uitat pe internet.

Pare minunat.

Am vorbit aseară cu soțul meu și...

dacă poziţia ta din America e încă disponibilă

aş putea aplica eu. Să facem un schimb.

- Cred că s-a ocupat deja. - Păcat.

Înseamnă că rămân blocată aici.

Serios...

de ce ai decis să te muți în Scoția?

Îmi place ploaia.

Primul pacient așteaptă.

Te iau la 12:30 şi-ţi arăt cantina?

Dacă supravieţuieşti acolo, supravieţuieşti oriunde.

Da, ar fi bine.

- Pe curând. - Mulţumesc.

Speriată de abuzul fizic de către mamă

Anxietate paranoidă cauzată de mamă

Corinna?

Nu-i nimic, poţi să te uiţi la perete.

VREMEA

Să încercăm ceva diferit faţă de dr. McVittie.

Ce zici?

Vrei să vorbim puţin?

Nu trebuie să vorbești despre boala mamei tale.

Putem discuta despre orice.

Orice ai vrea.

Bună ziua.

- Marianne Winter. - Bună, sunt Tina.

El e Manny.

Bună, Manny.

Aşteptaţi aici.

Aici.

Ce desenezi, Manny?

Eu nu sunt ca dr. McVittie.

Nu trebuie să te comporţi cu mine cum te comportai cu el.

Nu am de gând să-ți spun ce să faci.

Acum tu ești la conducere,

și... facem ce vrei tu.

Tu eşti porcul, Manny?

Singuratic, privind în gol?

E bine să vorbești...

Uneori, când vorbim, ne simțim mai puţin singuri.

Asta nu înseamnă că trebuie să fii drăguț cu mine.

Porcul nu e obligat să fie prieten cu alte animale dacă nu vrea.

Dar poate vrea să spună... de ce nu vrea prieteni.

Nimănui nu-i place ceea ce spun.

De ce?

Din cauza a ceea ce pot face.

Ce poţi face?

Fac să se întâmple lucruri.

Ce lucruri?

Ce poţi să faci să se întâmple, Manny?

Pe tine.

- Bună. - Bună.

Bună, bănuiam că tu eşti!

Lucrez la administraţie.

- Ai aplicat pentru un loc la clinică. - Sigur. Da. Scuze.

- Te simţi bine aici? - Da. Cred.

- Pleci deja? - Da, mă duc acasă...

Kieran merge la clubul lui ciudat de cărți.

Nu întreba. Aşa e Kieran.

- Club de carte? - Da, uite.

"CĂLUGĂRII"

- Sunteți împreună? - Cu Kieran? Nu.

E o pasăre liberă.

- Plec, ne vedem mâine. - Da.

Eşti teafără?

E ploaia?

Face zgomot prea tare?

Scuze...

Am uitat să-l opresc.

Alo?

Mo, poţi să revii? Sunt cu Corinna.

Corinna...

Da... e o fată cuminte.

Foarte cuminte.

Încă nu vrea să vorbească cu mine, dar o să mai încerc.

Bine...

Pa!

Copilul e bolnav şi mama ei este

Coliziune

Poţi să-mi explici desenul tău?

Ce este?

Un accident.

Mașina a apărut de după colţ și a intrat în alta...

Ai citit undeva despre asta?

Ai văzut la știri?

Nu.

Eu am provocat-o.

Ai văzut înainte?

În mintea ta?

Ai viziuni?

Sau auzi lucruri?

Poţi să-mi spui. Ar putea să te ajute.

Te sperie, nu-i aşa?

Dacă nu aş fi eu, tu nu ai fi aici.

E o armă în sertar.

- Acolo? - Doar dacă te uiţi.

Şi de ce e o armă în sertar?

Mi-aduc aminte când vorbea,

îşi exprima anxietatea faţă de mama ei.

Se uita spre tavan și repeta:

"O vezi pe mama, ia-o pe mama de aici."

Fantezia ei era generată de anxietatea că mama ei

ar vrea să o mănânce.

Nu am descoperit cauza.

Toate astea sunt notate de dr. McVittie, dar n-am găsit niciun detaliu.

Tatăl ei vitreg spunea că, de câte ori dădea vremea la tv,

se uita atât de atent de parcă viaţa ei depindea de asta.

În ultimii 2 ani, starea ei s-a înrăutățit.

Au apărut tăcerea absolută și anorexia.

Mă voi gândi la asta.

Emmanuel Craig.

Manny...

E un mister.

Aş vrea să studiez dosarul de la internarea anterioară.

- Din Manchester. Asta e cererea. - Da. Să văd ce pot face.

Poate că va face puţină lumină, dar momentan nu am nimic.

Impresia mea e că şi-a creat un sistem de auto-apărare

în relația lui cu lumea. Un fel de fortăreaţă.

- Vorbește cu tine? - Da.

Eşti singura.

Nu vorbește nici cu mama lui adoptivă şi cu nimeni din câte ştim.

M-ar ajuta să văd observaţiile drului McVittie.

Nu am găsit observațiile din ultimele 2 luni.

Da... O să verific.

În orice caz, ai făcut progrese importante

şi o treabă excelentă, având în vedere contextul.

Mulțumesc, Marianne.

Afumătoarea!

Da, dar GPS-ul spune "stânga".

Probabil s-a stricat iar.

În ce să avem încredere, în indicator sau GPS?

În indicator, cred.

Copiii ar fi putut să-l întoarcă.

Ce-au de făcut pe-aici?

Bine... Cap sau pajură?

Cap.

Schrödinger a vrut să demonstreze cât de absurdă e această idee.

Și a venit cu exemplul unei pisici într-o cutie.

Înainte de a te uita în cutie, pisica poate fi şi moartă şi vie.

Ambele realități există simultan.

Asta îi demonstrează lui că o asemenea idee e o prostie.

Dar nu e.

Gândurile sunt energie, la fel ca orice altceva.

Şi se pot manifesta.

Creăm realitatea așa cum o vedem.

Devenim cine credem că suntem.

Doctore, ce crezi?

Păi...

Gândurile noastre devin profeţii?

Lumea noastră devine aşa cum o gândim noi?

Desigur.

Sunt psihiatru...

şi sunt convinsă de un lucru,

gândurile sunt rădăcina tuturor bolilor, tuturor tulburărilor noastre.

Adică, uitaţi-vă la clubul ăsta.