Mob Land

Iarnă geroasă, frig ca dracu'.

Un bărbat cheamă un taxi, se bagă înăuntru,

şi se aşază la căldură pe bancheta din spate.

După câteva mile, taxiul dă de gheață,

şi începe să se învârtească fără control,

îndreptându-se spre marginea podului,

cu nimic altceva decât hău dedesubt.

Șoferul țipă: „O să murim !”

Bărbatul se apleacă spre el calm și spune încet:

„Poţi să dai drumul la radio ?”

Nu înțeleg, tu care ești ?

Șoferul sau tipul din spate ?

Ambii.

S-ar putea să alunecăm cu toții spre prăpastie,

dar depinde de tine cât de confortabil o faci.

Plătește-ți datoriile, prietene.

Traducere PREL GHENCEA

Draci !

Salut ! Cum merge ?

Bine, rezolv.

Vreau să te întorci la 32 mâine după ce termini cu asta.

Bine, da.

Crezi că te descurci cu două ture ale lui Jim săptămâna viitoare ?

Da.

Bine, pentru că va trebui să-și ia liber o săptămână,

copilul lui a murit.

Ce ?

La naiba, Caleb ?

Îşi ia o săptămână, pentru înmormântare.

Da...

La naiba, ce dracu' s-a întâmplat ?

Supradoză, pastile sau ce-o fi fost.

Păcat, era un copil bun,

sau era, nu știu.

Da.

- Trebuie să... - Mulțumesc, Mike.

Încă nu înțeleg de ce trebuie să fie atât de tare.

Ei bine, pentru că zgomotos înseamnă rapid.

Deci cum de tu faci curse și mama nu ?

Ei bine, fetițo, pentru că mama ta e deșteaptă.

Și tu cum ești ?

- Sunt dur și puternic. - Și mama nu e puternică ?

Măi, fată.

Uite, uneori nu e vorba despre

cât poţi să ridici,

ci de câtă greutate poți duce, asta înseamnă să fii puternic.

- Înţelegi cum vine ? - Poate.

Știi cum erau copacii ăia mari și bătrâni pe care i-am văzut în California,

atât de mari încât puteai să conduci mașina prin ei ?

Da.

Ei au supraviețuit mii de ani, crescând acolo,

și apoi, într-o zi, apare un om slab, mic, de înălțimea ta, poate mai mic chiar,

cu un topor mic şi, în câteva ore, doboară copacul ăla mare şi bătrân.

Ea e bărbatul slab ?

Nu, fetiță, toporul, poate că e mic,

dar poate să doboare copacul ăla mare şi batrân.

Nu trebuie să concureze ca să dovedească cât de dură e.

Nici măcar nu trebuie să doboare un copac mare şi bătrân.

Ca toporul.

Trebuie doar să arunci o privire la ea,

ca să-ți dai seama de ce e capabilă. Aşa e mama ta.

Tati spune că ești un topor.

Ca un topor vechi de luptă ?

Nu, nu ca un topor, mă refeream la

o lamă strălucitoare, subțire.

Băiete, aş putea să te fac bucăţele.

Da, aşa e.

Bagă-mă în belele.

Trey trece pe aici.

Grozav, ar putea să se bage acolo și să mă ajute să schimb partea aia.

Baftă !

Băiatul ăla nu știe să deosebească o cheie de fundul lui.

- Mamă ! - Hai să mă ajuţi la masă.

Dar îl ajut pe tata.

Își poate rezolva şi singur problemele.

- Haide ! - Mersi pentru nimic.

La naiba, nu-mi lipsesc niciodată mesele gătite acasă, până nu le primesc.

Berea nu se consideră masă gătită acasă dacă locuiești la un bar ?

Locuiesc deasupra unui bar, scuteşte-mă.

Nu, serios, a fost delicios.

Nu la fel de bună ca a mamei tale, dar destul de decentă.

La naiba !

Ştiai.

Nu știam dacă vei veni altfel.

- N-aș fi venit. - Da, știu.

Salutare, unchiule Bodie.

Salut, Shelby, ce mai face șoferul meu preferat ?

Bine...bine.

Care e treaba, Trey ?

Am venit doar pentru mâncare, la fel ca tine.

Vinovat.

Te-ai ocupat de amendă ?

E la poștă, șerife.

Aşa cum sunt toate.

- Cum rezişti, șerife ? - Sunt încă în picioare.

Nu, inima mea a luat-o razna.

Nu ești cea mai frumoasă prințesă din lume ?

Domnule Bodie, mama v-a pregătit o farfurie.

Farfurie ? N-am venit pentru o farfurie.

Sunt aici cu treburi oficiale de poliție.

Da, pun pariu, ca în fiecare săptămână.

Ce ? Dar aşa e.

Ești prea bună cu mine, mulțumesc.

Ne-ai lipsit la biserică duminică.

Da...

Nu știu ce să zic de noul predicator.

Spune-mi că sunt de modă veche, dar prefer mai mult...

...nu știu, retorica despre pocăinţă şi pedeapsă.

Da, am auzit asta.

Ei bine, nu-mi place să iau o farfurie și să fug,

dar nu cred că vreţi să mă vedeţi cum mănânc.

Noapte bună, șerife.

- Ai grijă. - Şi tu.

În regulă, domnișoară, ora de culcare.

Noapte bună, tati.

Vise frumoase, dulceaţă, te iubesc.

- Noapte bună, mucule. - Noapte bună, muc mic.

Hei, Earnhardt.

Mulțumesc.

Cât timp o să faci asta ?

Nu știu, cât e nevoie.

Oricum, îşi fac treaba.

L-au ucis pe Muhammad Ali, nu e de glumă cu ele.

Și crezi că nu știu asta, Trey ? Ce naiba vrei să fac, omule ?

Lasă-ne să ne ridicăm capetele deasupra apei

apoi putem vorbi despre mine, bine ?

Nu poți să te ascunzi de ea, știi bine, n-ai putut niciodată.

Crezi că îmi place să păstrez secrete față de ea, Trey ?

Nu mă presa, da ?

E înmormântarea ta.

Vino să apuci de partea asta.

Acum ? Abia am mâncat.

- Acum, puturosule, hai ! - Bine, bine...

Trey.

Ce faci aici ?

Hai la o plimbare.

Nu ştiu omule,

Caroline va ajunge acasă în câteva minute.

Haide, vreau să-ți arăt ceva.

Ştiu că nu-ți place să fii văzut într-o maşină de import, dar urcă.

Ce se întâmplă, Trey ?

Nu se întâmplă nimic, vino cu mine.

30 de minute şi te duc acasă.

Da, bine.

Dacă mă trezesc în Mexic fără pantaloni, Caroline o să-ți taie boaşele.

Pantalonii tăi vor rămâne pe tine, promit.

Aşa să fie.

Doar dacă nu cumva ai chef de joacă.

Cumpără-mi un shake Oreo și vorbim.

S-a făcut.

Centuri de siguranță și tot felul, omule, nu pot să cred că sunt în chestia asta.

Eşti aici de 20 de ani şi tot cu mizeria asta mergi ?

Verde Tokyo, Hulk ăsta al meu e imbatabil.

Doamne, Trey, e penibil, omule.

Nu pot să fiu văzut în porcăria asta.

Ascultă cum toarce.

Despre asta vorbesc, frate.

Nu ne ucide, Trey.

Ce-i, omule, ce e aici ?

Aia.

Lucrezi la centura ta neagră ?

Nu.

Bine, atunci ce e ?

100k, cash, cel puţin.

Ce e cu ei ?

Ce știi despre Oxy ?

Nu știu nimic despre Oxy, Trey,

nici nu trebuie, scoate-mă de aici.

E un doctor acolo, un amator.

Oamenii intră, „Mă doare asta și asta”,

iar doctorul le scrie o reţetă, sute în fiecare zi.

Şi ce legătură are asta cu mine ?

Ţăranii ăia se duc și iau reţetele şi ghici fază...

Se întorc aici.

Pastilele alea intră și ies pe ușa aia

și se vând în tot ţinutul.

Omule, nu-mi pasă, du-mă acasă.

Și odată ce vând pastilele alea, aduc banii înapoi aici.

Sute și mii de dolari trec pe acolo în fiecare săptămână.

Şi nişte inculţi locali care se ocupă de tot.

Trey, faci mişto de mine ?

Nu.

Sugerezi să intrăm acolo și să luăm banii ?

Am putea.

Omule, e o idee stupidă.

N-am văzut niciodată mai mult de unu sau doi tipi acolo

care să păzească locul.

Nu e fizică cuantică.

Asta cu siguranţă.

Shel, omoară oameni cu rahatul ăsta,

ai văzut şi tu.

- Știu. - Cu toții am văzut.

Orașul ăsta e pe moarte și ticăloșii ăia fac bani din asta.

Sunt banii tăi acolo, sunt banii noștri,

am dat sânge, sudoare și lacrimi pentru oraşul ăsta

și ei ne iau totul.

Tot locul ăsta devine un clișeu.

Mai întâi fabricile se închid,

fără locuri de muncă, fără speranță

și apoi vin lipitorile astea să sugă ce a mai rămas pe fund.