More Than Yesterday (Plus qu'hier moins que demain)

Se crapă de ziuă.

Să ne întoarcem.

La ce te gândeşti?

La nimic.

Pari absentă.

Nu, sunt aici.

Unde vrei să fiu?

MAI MULT DECÂT IERI, MAI PUŢIN DECÂT MÂINE

UN FILM DE LAURENT ACHARD

FABRICA DE CONSERVE PÉRILLAT

Să nu întârzii azi la prânz.

O să-ţi fac turul.

Crezi?

Mama mea o să fie prima acolo.

Aşteaptă să fiu departe de ea înainte să vii.

Trebuie să se obişnuiască.

Am locui în fabrică, la fel ca tine şi tatăl tău?

Casa e foarte frumoasă.

Sonia?

Mă văd

Ca o fată care nu sunt

Mă exilez

1.001 de nopţi mă îndepărtează de tine

Mă văd

Ca o fată care nu sunt

Mă exilez

Atât de fragilă

1.001 de nopţi mă îndepărtează de tine

Ce faceţi?

Nimic.

Haide, pleacă din patul meu!

Du-te în bucătărie, e o surpriză.

Ne-am hotărât în ultimul moment.

Asta mai lipsea!

Scoate sterilizatorul. Schimb butelia de gaz.

E incredibil cât a crescut într-un an.

Ai văzut poarta? E gata să fie montată.

Bună ziua, Patrick! Mă puteţi ajuta cu gazul?

De ce nu aţi telefonat?

S-a hotărât brusc ieri. Voia să vă facă o surpriză.

I-a ieşit!

E inaugurarea noii clădiri

cu şampanie şi tot tacâmul.

La fabrică?

Da, suntem invitaţi. Ce facem?

Să nu-i spunem nimic Soniei.

Contez pe dvs. Nu prea am chef să merg.

Ne bagi în încurcătură, Patrick!

Sonia se simte mult mai bine.

Tata a primit o promovare?

E doar o schimbare de post.

Ai auzit?

E o petrecere la fabrică?

Mă duc să văd dacă Xavier a adormit.

E frumoasă rochia asta!

Nu o recunoşti? Era rochia ta.

Mama încerca s-o scurteze,

dar mi se pare încă prea lungă.

A plecat deja tata?

Da.

E bine?

Da.

Cine e tipul ăla cu Patrick?

E Karim. Stă în cabană

în schimbul unor lucrări la casă.

Bună ziua!

Bună ziua!

Bună ziua, domnule! Xavier!

- Bună ziua! - Spune bună ziua!

Nu, nu vrea. E prea mult zgomot.

Ce e asta?

Nu am văzut-o mai devreme.

Te amuză, face zgomot?

Uită-te!

Ce faci?

- Ai înnebunit? - Ce?

Putea să se rănească. Eşti inconştientă.

Ştiu ce fac.

Ştii ce faci?

Mă întreb ce ai în cap.

- Unde te duci? - Să mă plimb.

- Şi copilul? - Ţine-l tu.

E un an important pentru Julien.

Şi-a făcut prima comuniune.

Intră în clasa a cincea.

Deja? Trece repede.

Françoise intră în a 12-a. Devine serios.

Bacul la franceză la sfârşitul anului.

Ce vrei să te faci?

Cântăreaţă.

Lasă prostiile!

Nu ştiu, sau să fiu şomeră.

Nu vrea să facă bac ştiinţific,

deşi sunt mai multe oportunităţi.

Spune-i tu, Patrick!

Nu am nivelul necesar.

Ce rochie e asta?

Mi-a împrumutat-o Françoise.

Nu mai ai vârsta să porţi asta.

Îmi stă bine.

Patrick, îţi place?

Da.

Îmi permit să vă reţin

atenţia un moment.

Cum ştiţi,

şi cum demonstraţi prin prezenţa voastră,

e o zi importantă pentru fabrica Périllat.

Producţia noastră creşte încet, dar sigur,

ceea ce promite stabilitate şi echilibru,

iar ce e bun pentru firmă e bun pentru oraşul nostru.

O firmă dinamică înseamnă locuri de muncă.

Dar progresul valorează doar când e împărţit de toţi.

Compania noastră se dezvoltă, iar angajaţii noştri odată cu ea.

Am decis să încredinţez noul nostru sector

lui Jean Bernimont.

Ştiu că are capacităţile şi voinţa necesare.

Gata! Discursurile sunt mai bune când sunt scurte.

Să deschidem şampania!

Jean, ţie îţi revine onoarea.

Doamnelor şi domnilor, să începem turul.

Poftiţi!

Mi-aţi făcut o surpriză!

N-aş fi vrut să ratez asta.

Sunteţi nişte secretoşi.

E imensă.

1.000 mp.

Nu toţi trec prin criză.

Aşa eşti tu!

- Bună ziua, Sonia! - Bună ziua!

- Patrick. - Bună ziua!

E fată?

Nu, un băiat. Îl cheamă Xavier.

V-o prezint pe Chantal.

O să ne căsătorim.

- Felicitări! - Mulţumim!

Trebuie să fac turul.

Vin cu tine.

Tu eşti acolo?

Da, cu mama şi tata.

Era frumoasă.

Într-o zi, va fi biroul meu.

La 16 ani, poţi fi secretară aici.

Vom lucra împreună.

Ai mama vitregă ca secretară.

Nu e mama mea vitregă.

Nu va pune piciorul în casă.

Exagerezi mereu.

Tatăl tău pare fericit.

De unde ştii?

Ocupă-te de tatăl tău.

- Tocmai mă duceam. - Glumesc. Rămâi.

- Cum eşti? - Bine.

Totul e în regulă.

Cu Patrick nu merge?

Nu, te asigur, totul e bine.

Îţi aminteşti

când veneai să mă iei la prânz

şi beam o cafea?

Îţi aduci aminte?

Şi când, ieşind de la fabrică,

o luam pe Françoise de la şcoală?

La naiba, e primarul! Trebuie să merg.

Îmi spui totul diseară, Sonia.

Du-te!

Nu bea prea mult, Sonia, e al treilea pahar.

Alcoolul cu medicamentele e rău.

Avem o singură viaţă.

Mă însoţeşti?

Îl schimb pe Xavier.

- Mă duc eu. - Nu, lasă.

Du-te să vizitezi fabrica cu mama.

Mă întorc. Nu durează mult.

Ce faci aici?

Amintirile.

Nu s-a schimbat prea mult.

Vii?

Nu, stai, voiam să-ţi vorbesc.

Am ceva să-ţi arăt.

Îţi aminteşti?

Tu mi l-ai dăruit.

Inelul meu de logodnă.

Poftim!

De ce mi-l dai?

Sunt prea bătrână să port aşa ceva.

L-am găsit într-o cutie.

M-am gândit că ţi-ar face plăcere să-l ai

ca să te gândeşti la mine din când în când,

dacă nu-ţi e prea greu.

Nu spune prostii.

Unde e Sonia?

E sus. O să se întoarcă.

Julien, hai, plecăm.

Dacă nu se opreşte din băut, îl dau afară.

Nici măcar nu mai stă în picioare.

Aşa mi se mulţumeşte.

Să râd. Mulţumit pentru ce?

Tu trebuie să-i mulţumeşti.

Era unul din cei mai buni prieteni.

A devenit o epavă.

Trebuia să-l părăseşti.