The Blacklist

23.976

Alo ? Ce ?

Vin imediat.

- Nu vă supărați, cu ce treabă ? - Servicii medicale.

Ne-a sunat un oaspete care are stări de greață și vomă.

Am un inculpat federal sub arest la domiciliu. Monitorizăm etajul.

Acest oaspete e anchetator la ONU.

Crede că a fost expus la materiale nucleare.

Bună ziua.

Doamne, arde ...

E presimptomatic.

- Deci, a fost expus ? - Trebuie dus la spital.

Respiră greu. Puls slab. Va trebui ventilat.

- Vii ? - E contagios ?

Da, ca accesele de râs. Poți muri de la asta.

Am intrat.

Ce ma ... ?

- Cine naiba ești ? - Am venit să te scap.

Cine te-a trimis ? Coates ? Bryson ?

Trebuie să mergem acum. Sper că nu ai rău de înălțime.

Bagă piciorul.

Ecranare electromagnetică. FBI nu va ști c-am scos brățara.

Cum trecem de polițiști ?

Nimeni nu intră în încăpere până nu e decontaminată.

Hei !

ȘERIF FEDERAL

Haideți !

Stai !

- Când s-a întâmplat ? - Acum două ore.

Două ore ?

Nu am vrut să te sun înainte să am vești bune. Sunt bune.

- Cât de bune ? - Pot spune că e același om vesel.

Bună, Dom.

Ai fost întrecut.

Katarina a fost un adversar formidabil.

Ca Franța, care păzea Linia Maginot în timpul Blitzkriegului.

Tot nu a găsit ceea ce căuta.

Te-a capturat și era să te omoare. Pe mine m-a băgat în comă.

Altceva ? Sau în a 7-a zi s-a odihnit ?

- Odihnește-te. - Deci, e și altceva.

Convulsiile au dispărut, dar doctorul recomandă

să rămâi calm și odihnit.

Acum e vorba de Mașa, nu ?

Știe că nu sunt Ilya.

Deci, știe că am mințit-o.

Elizabeth e aici.

Vrem același lucru.

Cu ajutorul ei, vom reuși.

Vreau încrederea Mașei. O aveam.

Din cauza ta, nu o mai am.

Cum se simte ?

Obosit. Are nevoie de odihnă.

Avem de discutat un caz.

Roanoke ?

El "ascunde" oameni.

- Ca pe Maddy Tolliver. - Asta a zis bancherul ei ?

Ea l-a angajat ?

La ordinul ei, bancherul a transferat bani

într-un cont din Philadelphia controlat de Roanoke.

Au dispărut convulsiile.

Așa este.

Dar nu și boala.

Vreau să ne concentrezi pe Roanoke, nu pe mine.

Poți face asta ?

Generalul Kony a scăpat de trupele mobilizate în Uganda.

Aciemez Gociaiev a ucis 293 de oameni în atentatele din apartamente

care au declanșat al Doilea Război Cecen și nu a mai fost văzut.

Ambii au dispărut, au scăpat de urmăritori,

ajutați de un bărbat pe nume Roanoke.

Roanoke ? Ca Ultima Colonie, dispărută misterios ?

Simpatic. Avem și un nume ?

Nu avem nici nume, nici adresă, nu știm nici dacă e în viață.

Reddington zice că Roanoke era presupus mort sau capturat,

dar o extragere recentă din Pennsylvania arată altceva.

Credem că el este Roanoke.

Îl cunosc.

A fost arestat după 11 septembrie pentru că a scos din țară membri Al-Qaida.

- E în sistem, are act de identitate. - Avem amprente, ADN.

Știm că are o cicatrice pe obrazul drept.

Dar nu-i știm numele.

Autoritățile de la închisoarea Qincheng au obținut niște pseudonime,

niciunul autentic, înainte să evadeze.

A evadat de la Qincheng ?

Zi-ne despre extragerea din Pennsylvania.

Lev Pasternak, oligarh rus.

A dispărut dintr-un hotel din Philadelphia,

unde era în arest la domiciliu pentru omucidere.

Să-l caute o echipă.

Reddington ne-a dat cazul

pentru că următoarea persoană de pe lista lui Roanoke

e Maddy Tolliver.

Ce ?

- Parcă era moartă. - Nu e.

- De ce nu ne-ai spus ? - Pentru că nu e Maddy Tolliver.

Este mama mea.

Stai așa.

Femeia de pe palier cu tine e ...

Ai apucat să petreci timp cu mama ta, după atâția ani.

Se dădea drept altcineva și voia să omoare oameni la care ții.

Dar tot a însemnat ceva, cred.

Reddington înțelege că te pune să-ți prinzi mama ?

Dacă reușești, riscă pedeapsa capitală.

Cred că înțelege.

- La fel și eu. - Serios ? Park are dreptate.

Viața mamei tale e în pericol.

Dacă facem asta, trebuie să fii de partea noastră, nu a ei.

Îmi poți promite asta ?

Da. Pot.

Bine.

La treabă !

- De ce i-ai spus asta ? - E adevărul.

Nu-i spui mamei tale că o căutăm ?

Nu e nevoie. Știe deja.

- Cum ? Cine i-a zis ? - A avut ocazia

să-l împiedice pe Reddington să se vadă cu bancherul ei. N-a profitat.

De ce oare ?

Habar nu am.

E mai ușor să fie găsită.

Cine a orchestrat evadarea ?

Roanoke.

Oricine o fi, o să-l îmbogățesc.

Nu vrea decât să stai exact acolo.

Sigur. Ce se întâmplă aici ?

Nu, nu !

Am observat prea târziu.

Au intrat doi brancardieri și au ieșit trei.

Când am ajuns, Pasternak era în ambulanță.

- Îi poți identifica ? - Credeam că i-am și împușcat.

Nu ai împușcat pe nimeni. Oi fi ratat ținta.

Se poate. Dar am fost de două ori în Afganistan ca lunetist.

Nu ratez.

Aram ne-a trimis asta de la camerele video.

- Sticlă antiglonț. - E și blindată. Vezi ce joasă e ?

O ambulanță blindată.

Ți-am zis că nu ratez ținta.

Cine a blindat mașina a făcut-o pentru Roanoke.

- Poate știu unde-l găsim. - Îl întreb pe Red.

Știe sigur cine face ambulanțe blindate.

Ce înseamnă asta ? Cine vă credeți ?

O chestie drăguță : Li Qing Yuen a mâncat goji, în fiecare zi

și se spune că a apucat vârsta de 256,

din 1677 în 1933.

Închipuie-ți.

Ar fi putut lua cină atât cu Newton, cât și cu Einstein.

Separat, desigur.

Elizabeth mi-a scris ceva despre un blindaj pe comandă.

Dă-i numărul lui Eduardo

și spune-i că trebuie să-l stimuleze pe Eddie să vorbească.

Pentru nemurire !

Asociatul meu a vorbit cu portarul în drum spre clădirea ta.

Portarul a zis că apartament de la parter s-a vândut cu 4,6 milioane.

Mai e unul de vânzare, dar comitetul nu va aproba cererea ta probabil.

Mă miră că a aprobat-o pe a ta.

Sau ai uitat să menționezi că l-ai ajutat pe Roanoke să evadeze ?

Multe apartamente de pe Park Avenue sunt deținute de compatrioții tăi.

Dar nu cred că mulți dintre ei au fost directori de pușcărie în China.

Ce vrei ?

Ce vreau ?

Acum niște ani, eram într-un taxi, în drum spre o întâlnire în Kowloon City.

Trebuie să fi fost în jur de '98, '99.

Tocmai se închisese aeroportul Kai Tak și toate zborurile veneau și plecau

prin noul și mărețul aeroport Hong Kong International.

Era pantagruelic.

Era cel mai mare terminal pentru pasageri din lume.

Eu venisem într-un zbor cargo și era nebunie totală.

Nu mi-a venit transferul și am luat un taxi.

Întârziasem o oră.

Nu mă simțeam bine și l-am cam speriat pe șofer,

deși părea imperturbabil și îi plăcea să o calce.

Făceam amândoi ce puteam. Traficul era groaznic.

Tipul făcea tot felul de manevre.

Eu încercam să mă relaxez, cu ochii pe ceas.

Între timp, Jerzy stătea la Lucky Duck, de 45 de minute.

Dat fiind că de obicei bea un pahar la un sfert de oră,

Jerzy terminase al treilea gin tonic, comandându-l pe al patrulea.

Jerzy mi-e tare simpatic, dar e cel puțin arțăgos.

După 4-5 ginuri tonice,

începe să caute gâlceavă.

Așa că, mă simțeam cam ...

vulnerabil.

Mă uitam pe geam, eram opriți la semafor.

Dintr-odată ...

fix în mijlocul intersecției

era un pisic schilod, doar un pui.

Plângea, mieuna, era speriat de moarte.

Cu 4 benzi de mașini pline.

Și eu ...

Pisicul s-a uitat la mine ...

s-a oprit din plâns, a închis gura, a clipit ...

Se holba la mine.

Ca și cum ...

Ca și cum mă cunoștea.

A făcut câțiva pași în față.

Am început să deschid ușa și taxiul a pornit.

Și ne-am dus.

La fel și pisicul.

Jerzy era bine.

Beat. Furios.

Dar era bine.

Ce vreau ?