Freefall: A Reckoning for Boeing

Rar se întâmplă să se pună cineva cu o companie mare ca Boeing.

Ridicați mâna dreaptă!

DIRECTOR CTC BOEING 1985 - 2017

Jurați să spuneți adevărul și numai adevărul?

Jur.

Boeing luptă până la capăt.

AVOCATUL LUI BARNETT

El le cerea oamenilor să încalce reguli și reglementări

pentru care puteau fi trași la răspundere și urmăriți penal.

Puteam pune publicul în pericol.

Gravitatea celor implicate de mărturia lui m-a lăsat cu gura căscată.

John a fost curajos că a vorbit deschis.

Eu, unul, m-am gândit că așa ceva ți-ar pune viața în pericol.

John trebuia să își continue depoziția a doua zi dimineață.

Dar, la ora 10:00, John nu ajunsese încă.

Am sunat la hotel

și am cerut să-mi facă legătura cu el.

Telefonul suna în gol.

Am întrebat dacă poate merge cineva să vadă dacă mai doarme.

Au zis: „Nu, nu e în cameră.”

Am întrebat: „Mașina lui e afară?”

Administratoarea s-a întors la telefon și a zis

că s-a dus la mașină și s-a uitat la el din dreptul pasagerului.

Atunci a sunat la Urgențe.

Boeing a mai dat lumii un motiv să se teamă de zbor.

Mai multe avioane Dreamliner noi au luat foc.

Un motor Boeing 777 a cedat la câteva minute după decolare.

Așa arată casa părinților mei după ce un motor de 777 a explodat în aer.

129 de pasageri au fost evacuați. Cinci persoane au fost rănite.

…50 de răniți după ce un avion a intrat în derivă în zbor.

Un pasager a murit din cauza unei explozii.

Continuă să se întâmple lucruri foarte periculoase.

Când vezi știre după știre, incident după incident,

te miri cum de mai zboară Boeing.

ÎN CĂDERE LIBERĂ: ZIUA JUDECĂȚII PENTRU BOEING

INSPECTOR DE CALITATE LA BOING

Și acum mă uit după avioane oricând le aud, ca un copil.

Da.

Am iubit mereu aviația.

Tata pilota un F-14.

Mergeam mereu la porți, să văd cum decolează avioanele.

Am copilărit în zona Seattle. Eram sigur că o să lucrez la Boeing.

Am fost fericit când m-au recrutat, după absolvire.

Boeing era o companie fantastică.

Dacă purtai tricoul cu Boeing, veneau oamenii la tine, să-ți vorbească.

Era un sentiment de mândrie.

Aprindere.

Lansare.

Am fost mult timp inginer aerospațial, dar voiam să trec la avioane.

Și voiam să lucrez la cel mai bun producător de avioane.

În răstimp de un secol, Boeing a transformat călătoriile.

…cea mai mare companie aerospațială din lume.

Eram mândru că lucram la Boeing. Și acum sunt mândru.

Boeing mi-a schimbat viața.

Eram foarte săraci când eram mic,

dar traiectoria financiară ni s-a schimbat complet.

Să lucrezi la Boeing,

să ai un post acolo, așa ceva era o onoare.

Iată compania Boeing!

Aici se construiesc avioane

și totul e centrat pe o idee.

Să facă totul puțin mai bine decât e necesar.

Compania Boeing era unică prin faptul că, dacă apărea o dispută,

departamentul de calitate avea ultimul cuvânt în privința aprobării.

- Suntem gata, nu? - Da.

Tot ce făceai era verificat de două-trei persoane

ca să se garanteze că totul e corespunzător.

Nu cred că o să meargă. Vorbesc serios.

Pe atunci, calitatea era frâna sistemului.

La orice problemă, opreau linia de producție.

Conducerea te susținea.

- Să aștepte până suntem gata. - Bine.

Apoi, dintr-odată, atmosfera s-a schimbat complet.

Cum e să fii directorul general care ajunge…

Cum e în prima zi? Ce ați găsit la Boeing?

Abordarea a fost să începem cu începutul. Era nevoie de o discuție de la zero.

Putem spune că declinul Boeing

a început de la angajarea lui Jim McNerney ca director general.

Părea candidatul perfect.

Făcuse facultatea la Yale

și masteratul la Harvard.

Jim McNerney arăta ca un actor potrivit pentru rolul de senator.

CONDUCEREA BOEING

Jim McNerney fusese mult timp director la General Electric

și protejatul celui mai influent director general al secolului al XX-lea,

un om pe nume Jack Welch.

Fac parte, ca mulți alții, dintr-un vis american.

Jack Welch fusese primul director general al unei mari companii americane

care se concentrase pe maximizarea profiturilor cu orice preț.

Introdusese rapid externalizarea,

sediile în străinătate, concedierile în masă.

Cel mai bun lucru pentru el este

să-i spui cât mai repede angajatului că e între ultimii 10%, să știe.

Jack Welch de la GE concedia anual ultimii 10% dintre angajați.

Îi ținea pe oameni stresați de teama concedierii.

Cu toate aceste strategii, Jack Welch a transformat GE

în cea mai valoroasă companie din lume.

Era un model pentru mai toate celelalte corporații din SUA.

Consiliul de administrație al Boeing nu făcea excepție.

Știam că vreau să conduc. Nu știam ce anume.

Când McNerney preia conducerea,

Boeing adoptă total stilul lui Jack Welch: profitul mai presus de orice.

Avea acum și sarcina de a dezvolta un nou avion.

Noul 787 nu a fost construit încă, dar Boeing pariază pe confortul său,

denumindu-l „Dreamliner”.

Proiectarea și construcția modelului 787

ar fi costat aproximativ zece miliarde de dolari.

Dar consiliul nu voia să cheltuiască atât.

O sursă mi-a dat documente interne care arătau că planul Boeing

era să construiască avionul cu cinci miliarde,

jumătate din costul normal.

CU 787, BOEING SCHIMBĂ CONSTRUCȚIA DE AVIOANE

Compania Boeing era vestită pentru cum își construia avioanele.

Schimbarea majoră a fost la 787.

787, CONSTRUIT PESTE HOTARE

Am aflat că urmau să comande în alte părți

secțiuni importante ale avionului, ca să facă economie.

Secțiunea mediană a fost construită în Italia.

Aripile și bateriile, în Japonia.

Din Coreea de Sud, vârfurile aripilor și fuzelajul posterior.

Aproape tot avionul era construit în afară.

Era clar că asta va afecta direct siguranța și calitatea.

ÎNGRIJORĂRILE IAU AVÂNT

Nu mai aveam control imediat asupra siguranței acelor piese.

Trebuia să acceptăm ce ni se dădea și să punem pe avion.

UZINA DE ASAMBLARE BOEING

Au început să vină piesele de la acești furnizori…

iar planul era ca avionul să fie asamblat în trei zile.

Când Boeing a unit cele două segmente de fuzelaj,

cineva mi-a trimis o poză.

Era ditamai spațiul între ele.

PIESELE DE LA 787 NU SE POTRIVESC PERFECT

Problema era că unele dintre aceste firme nu puteau face ce le dăduse Boeing.

Nu puteau produce piesele comandate.

S-a lăsat rău.

CASETA ARIPII, PREA STRÂMTĂ FIXARE INCORECTĂ

Prea mult din avion se producea extern.

PROBLEMĂ STRUCTURALĂ ÎNTRE ARIPĂ ȘI FUZELAJ

Nimic nu se potrivea.

DREAMLINE, UN COȘMAR AL EXTERNALIZĂRII

Întârzierile se țineau lanț.

ÎNTÂRZIERI LA DREAMLINER

Boeing voia să construiască încă o linie de asamblare pentru 787,

pentru a crește producția.

Boeing se născuse în Seattle și nu mai construise avioane altundeva.

Boeing avea aici probabil cei mai pricepuți lucrători

din industria mondială a aviației.

Dar erau în mare parte sindicalizați.

Iar McNerney ura sindicatele.

Îi creșteau cheltuielile.

În 2009, a spus:

„Vom construi o a doua linie 787 în Carolina de Sud.”

Spun mereu cu mândrie că nu avem sindicate în Carolina de Sud,

pentru că nu avem nevoie de ele aici.

Din nou, conducerea Boeing a luat decizii nu în numele siguranței,

ci în numele reducerii de costuri, în numele profiturilor companiei.

Ce ați învățat de la inginerii dv.

despre renașterea și reconsolidarea vechiului Boeing, așa cum îl știm?

Nu ne întoarcem la vechiul Boeing.

Cinci, patru, trei…

- Doi, unu. - Doi, unu.

Tăiați!

Când Boeing a deschis uzinele acolo,

Carolina de Sud nu avea industrie aeronautică.

Deci, evident, nu aveau lucrători cu experiență.

Trimiteau constant experți din Seattle.

John Barnett a fost printre ei.

După angajarea la Boeing,

vorbeam la un moment dat cu colegii despre locurile de unde ne tragem.

Le-am spus că sunt din Louisiana.

Unul dintre ei a sărit:

„Ești omul smârcurilor din Louisiana, deci?”

Așa am rămas cu porecla „Smârc”.

Am fost responsabil de calitate în Seattle timp de 15 ani.

Am fost printre primii manageri

aduși la Charleston ca să ajute la înființarea noii uzine Dreamliner.

Sarcina mea era să mă asigur că avionul era construit corect.

John era un om de mare calitate, un pasionat al aeronauticii.

Amândoi răspundeam de calitate. Eram buni prieteni.

Cumpăram cu kilogramul coadă de aligator de la John, care era din Louisiana.

Eu fiind din sud,

în Carolina de Sud aveam ocazia să fiu aproape de familie.

Spuneam mereu că era gălăgios și orgolios.

După gălăgie știai când intra în cameră.

Da, omul smârcurilor.

Când m-am mutat în Charleston și l-am cunoscut pe John Barnett,

am văzut că eram făcuți din același aluat.

Pentru noi, calitatea era pe primul loc.

INSPECTOR DE CALITATE 1978-2014

Eu și John ne-am cunoscut în timpul delegațiilor de recrutare.

TÂRG DE CARIERE

Intervievam peste 100 de oameni pe săptămână.

Ni s-a spus de la început

că nu voiau influența sindicatului în Charleston.

Iar acordul cu statul Carolina de Sud cerea

ca majoritatea angajaților să fie din partea locului.

Organizam târguri de cariere. Angajam proaspeți absolvenți de facultate.

Era suficient să știi ce e o șurubelniță,

că Boeing te angaja.

Ce zici de angajații de aici?