The Birds

PĂSĂRILE

Bună ziua. Ați mai văzut atât de mulți pescăruși? Ce-o fi cu ei?

Probabil o furtună din larg i-a alungat spre țărm.

Speram să veniți puțin mai târziu. Încă n-a sosit.

- Dar ați spus la ora 15:00. - Știu. I-am sunat toată dimineața.

Dră Daniels, nici n-aveți idee ce greu se găsesc.

- Aducem puii tocmai din India… - Sper că a mea nu va fi pui.

Nu, în niciun caz. Aceasta va fi o pasăre myna matură.

- Și va vorbi? - Desigur. Nu, trebuie s-o învățați.

Mai bine le dau telefon. Au spus că vin la ora 15:00.

Or fi blocați în trafic. O să-i sun. Vă supărați dacă așteptați puțin?

Mai bine trimiteți-mi-o acasă. Să vă dau adresa.

Bine. Dar sunt sigură că trebuie să sosească.

- Vă supărați dacă mă duc să-i sun? - Nu.

- Mă puteți ajuta? - Poftiți?

V-am întrebat dacă mă puteți ajuta.

Ce doriți, domnule?

- Agaporniși, păsările iubirii. - Agaporniși?

Am auzit că există puține specii. E adevărat?

Da, e adevărat.

Sunt pentru sora mea, cadou de ziua ei. Împlinește abia 11 ani

și n-aș vrea o pereche de păsări… prea afectuoase.

- Înțeleg perfect, domnule. - Dar nici să fie prea distante.

Bineînțeles.

Aveți o pereche de păsări care să fie doar prietenoase?

Cred că da. Să vedem.

Aceia sunt agaporniși?

- Nu, sunt păsări-cardinal. - Eu credeam că sunt cinteze.

Da, se mai numesc și așa.

- Iată și agapornișii. - Aceștia sunt canari.

Nu vă simțiți vinovată?

- De ce să mă simt vinovată? - Că țineți bietele păsări închise?

Doar n-o să le lăsăm să zboare prin magazin!

Aveți dreptate.

Există vreun motiv ornitologic ca să le țineți în colivii separate?

Da, ca să protejăm speciile.

E un aspect important. Mai ales în perioada împerecherii.

- E o perioadă extrem de periculoasă. - Acum se împerechează?

- Nu toate. - Cum vă dați seama?

Capătă o privire vinovată.

Înțeleg. Cum rămâne cu agapornișii?

Sunteți sigur că nu doriți canari?

Am primit niște exemplare superbe săptămâna aceasta.

De acord.

Îmi arătați unul, vă rog?

Ce s-a-ntâmplat?

L-am prins!

- Bravo! - Excelent!

Întoarce-te în cușca ta aurită, Melanie Daniels.

Ce-ați spus?

Încercam să fac o paralelă, dră Daniels.

De unde știți cum mă cheamă?

Mi-a șoptit o păsărică. La revedere, dră Daniels. Doamnă.

- Stați puțin! Nu vă cunosc. - Dar eu vă cunosc.

- De unde? - Ne-am întâlnit la tribunal.

- Ba nu ne-am întâlnit nicăieri. - Mai exact, v-am văzut la tribunal.

- Când? - Nu vă amintiți de farsa aceea a dv

care a dus la spargerea unei vitrine?

- N-am spart-o eu. - Dar a fost ideea dv.

- Ar trebui să fiți după gratii. - Sunteți polițist?

Mai degrabă respect legea și nu-mi plac prea mult glumele proaste.

- Dar povestea dv cu agapornișii? - Chiar voiam să cumpăr unii.

- Dar știați că nu lucrez aici. - Așa e, v-am recunoscut imediat.

Am vrut să vedeți cum e să fii subiect de bășcălie. Cum vi se pare?

- Cred că sunteți un nerușinat. - Sunt. La revedere, dră Daniels.

Mă bucur că n-ați găsit agaporniși.

O să cumpăr altceva. Ne vedem la tribunal.

- Cine e individul ăla? - Habar n-am.

Au spus că pasărea myna va ajunge mai pe seară.

- Poate vă întoarceți. - Trimiteți-mi-o acasă.

- Pot folosi telefonul acesta? - Bineînțeles.

Daily News? Sunt Melanie Daniels. Cu redacția știrilor locale, vă rog.

O clipă, dnă MacGruder.

Bună, Charlie. Sunt Melanie. Vreau să-mi faci un serviciu.

Nu, de data asta e unul mic.

Să te oblig? Charlie, dragul meu, cum aș putea face așa ceva?

Aș vrea să afli cui aparține mașina cu numărul următor:

WJH 003.

Da, e număr de California.

Nu, trec eu mai târziu. Tata e la birou?

Nu, nu vreau să întrerup ședința. Spune-i că vin mai încolo.

Mulțumesc, Charlie.

- Aveți agaporniși? - Aici nu, dar pot comanda pentru dv.

- Cât de repede? - Când îi vreți?

- Cât mai repede. - Mâine-dimineață ar fi bine?

Ar fi minunat.

- Sunt pentru Mitch Brenner? - Da.

- Nu e acasă. - Nu contează.

Se întoarce abia luni. Dacă păsările sunt pentru el…

- Luni? - Da. N-ar trebui să le lăsați acolo.

Unde s-a dus?

La Bodega Bay. Se duce acolo în fiecare weekend.

- Unde e Bodega Bay? - Pe coastă, la vreo 100 km de aici.

100 km!

E la o oră și jumătate pe autostradă și la două ore pe drumul de coastă.

Aș avea grijă de ele, dar trebuie să plec și eu. Îmi pare foarte rău.

- Bună dimineața. Mă puteți ajuta? - Voi încerca.

- Îl cunoașteți pe Mitchell Brenner? - Da.

- Unde locuiește? - Aici, în Bodega Bay.

- Știu, dar unde? - Pe malul celălalt al golfului.

Unde?

- Vedeți încotro arăt? - Da.

- Vedeți copacii aceia mari? - Pe malul celălalt? Îi văd.

Și casa aceea albă? Acolo locuiește familia Brenner.

Familia Brenner? Dl și dna Brenner?

- Nu, doar Lydia și cei doi copii. - Cei doi copii?

- Da. Mitch și fetița. - Înțeleg. Cum ajung acolo?

Drumul vă duce până în fața casei.

- Prin spate nu pot ajunge? - Nu, acela e singurul drum.

Vreau să le fac o surpriză.

Nu vreau să mă vadă când ajung. E o surpriză.

Puteți traversa golful cu barca și ajungeți drept la docul lor.

De unde fac rost de o barcă?

De lângă restaurant. Știți să pilotați o barcă cu motor?

Bineînțeles.

- Vreți să vă rețin una? - Mulțumesc.

- Pe ce nume? - Daniels.

- Îmi puteți spune… - Nu închideți, vă rog.

Cum se numește fetița?

- Fetița dnei Brenner? - Da.

Alice, am impresia. Harry, cum o cheamă pe fetița dnei Brenner?

- Lois. - Alice.

- Nu, Lois. - O cheamă Alice.

- Sunteți sigur? - Nu sunt foarte sigur.

- Trebuie să știu exact. - Scuzați-mă încă puțin, vă rog.

Atunci să vă spun ce să faceți.

Vă continuați drumul până vedeți un hotel pe stânga.

- Apoi faceți la dreapta. În regulă? - Da.

În spatele școlii veți observa o căsuță cu o cutie poștală roșie.

Acolo locuiește Annie Hayworth, învățătoarea.

- Întrebați-o cum o cheamă pe fetiță. - Mulțumesc.

Dar veți pierde vremea de pomană. Sunt sigur că o cheamă Alice.

Pot lua barca în 20 de minute? Cât mă costă convorbirea?

- Nimic. - Mulțumesc.

- Cine e? - Eu.

Care "eu"?

- Dra Hayworth? - Da.

Mă numesc Melanie Daniels. Regret că vă deranjez,

dar poștașul mi-a spus că știți cum o cheamă pe fetița dnei Brenner.

- Cathy? - Locuiește pe malul celălalt?

- Da, ea e, Cathy Brenner. - Era sigur că e Alice sau Lois.

De aceea poșta nu ajunge niciodată unde trebuie în satul ăsta. Fumați?

Mulțumesc.

Ați venit s-o vedeți pe Cathy pentru un anumit motiv?

Nu neapărat.

- Sunteți prietenă cu Mitch? - Nu, nu tocmai.

De 20 de minute voiam să fumez, dar n-am putut să mă opresc.

- Grădinăritul creează dependență. - Aveți o grădină foarte frumoasă.

Mulțumesc. Mă ocup de ea în timpul liber.

Și avem mult timp liber în Bodega Bay.

- Aveți de gând să stați mult? - Nu, doar câteva ore.

Atunci plecați după ce-o vedeți pe Cathy?

Cam așa ceva. Iertați-mă, nu vreau să fac pe misterioasa.

Nu e treaba mea.

- Acum trebuie să plec. Mulțumesc. - Pentru puțin.

- Ați venit pe drumul de coastă? - Da.

- Frumos drum. - Superb!

- Acolo l-ați cunoscut pe Mitch? - Da.

- Ca toată lumea, probabil. - Acum dv păreți puțin misterioasă.

Da? O fac involuntar. Mă tem că sunt o carte deschisă.

Sau mai degrabă una închisă.

- Sunt drăguți! Ce specie sunt? - Agaporniși.

- Înțeleg. Succes, dră Daniels. - Mulțumesc.

Pot ieși pe aici?

- Da, vă scoate în drumul principal. - Mulțumesc.

PENTRU CATHY

- Aveți o barcă pentru dra Daniels? - Da, doamnă. E aceea de acolo.

- Ești în regulă? - Cred că da.

- De ce-o fi făcut asta? - N-am mai văzut așa ceva.

Părea că te-a atacat intenționat.

Sângerezi. Să mergem să îngrijim rana, de acord?

Haide!

Ce s-a întâmplat, Mitch?

- A lovit-o un pescăruș. - Un pescăruș?

Să încercăm la restaurant.

- Trebuie să faci vaccin antitetanos. - Am făcut anul trecut, în mai.

- Ce s-a întâmplat? - Domnișoara s-a rănit.

Să chem un medic?

- Nu cred că e atât de grav. - Ia să văd.

Helen, adu niște pansamente și dezinfectant.

- V-ați lovit afară? - Stai liniștit, era într-o barcă.

Un tip s-a împiedicat odată în parcare și m-a dat în judecată.

- Ea nu va da în judecată pe nimeni. - Poftim!

- Tu ești avocatul. - Mulțumesc, Deke.

- Ce e aia? - Peroxid. Voi dezinfecta rana.

- Prin urmare, ești avocat. - Exact.

De obicei, apăr oamenii. Dar dacă ar trebui să-i acuz…

- Practici aici? - Nu, în San Francisco. Ce căutai…

- Ce fel de procese? - Penale.

De aceea vrei să-i bagi pe toți la închisoare.

Nu pe toți.

- Doar răufăcătorii și farsorii. - Exact. Scuză-mă.

- Ce căutai acolo? - N-ai văzut agapornișii?

Ai bătut atâta drum ca să-mi aduci păsările acelea?

Le-am adus pentru sora ta. Ai spus că e ziua ei.

- Oricum aveam drum încoace. - De ce?

- Să vizitez o prietenă. Ai grijă! - Iartă-mă.

- Cine e prietena ta? - Annie Hayworth, învățătoarea.

Annie Hayworth?

- Ce mică e lumea! - Da.