ആദ്യത്തെ 200 വരികൾ.
Sper că dansezi la fel de bine cum te îmbraci.
Putem afla într-un singur fel.
Vrei să ne învârtim?
Mai și întrebi?
Nu știi cine sunt?
Nu.
Dar aș vrea să aflu.
Cât mi-aș fi dorit să fii aici pentru a-mi captura inima
nu doar pentru a mă captura pe mine, Agent Argylle.
Bănuiesc că pasărica învârtejită nu prinde viermele.
Ultimele cuvinte?
Puțin ajutor, Keira?
Cine este Keira?
Fata care în loc să fie următorul
Steve Jobs, îl salvează pe amărâtul ăsta.
Cu plăcere.
Ai nevoie de transport?
Legrange m-a descoperit. Știa exact cine sunt.
Atunci hai să plecăm naibii de aici.
Keira!
A rănit-o. Keira e rănită.
Trimitem o echipă medicală. Trebuie să rămâi cu ținta, Argylle.
Nu, o pot salva.
Lasă echipa medicală să-și facă treaba. Tu fă-ți treaba ta.
E un ordin.
Wyatt, am pierdut-o.
Unde ești?
Sunt pe cale să savurez o cafea grecească delicioasă.
Îți sugerez să te grăbești.
Se îndreaptă spre tine.
O, relaxează-te.
Vești proaste pentru tine,
asta e singura rută de plecare de pe insulă.
Partea bună?
Aici se face o karydopita fenomenală.
Sper să-ți placă.
Pentru că o să fie ultima ta masă
dacă nu ne spui cine ne-a dat de gol.
Cine?
Dacă nu răspunzi, o să ai
aceeași temperatură cu cafeaua mea.
Care, mulțumită ție, este rece ca gheata.
Telefon.
Tu și cu mine, nu suntem așa diferiți.
Ești o teroristă.
Atunci tu ce ești, agent Argylle?
Argylle.
Ai grijă, Legrange,
Argylle se îndreaptă spre tine acum.
Se pare că slujim același stăpân.
Argylle, Wyatt,
finalizați misiunea și întoarceți-vă la bază.
Argylle.
Închide comunicațiile.
Gândește limpede.
Folostește-ți capul.
Nu poți să crezi ce ți-a spus...
Suntem pe cont propriu acum.
Direcția va veni după noi.
- Așa că ne ascundem. - "Așa că ne ascundem".
- În afara rețelei. - "În afara rețelei."
- Complet. - "Complet."
Avem încredere unul în altul...
"Și în nimeni altcineva."
"Mă înțelegi?"
„Din acest moment,
jocul s-a schimbat complet”, a avertizat Argylle.
Căci știa că nu mai există cale de întoarcere.
Că nimic nu va mai fi la fel.
Elly Conway, doamnelor și domnilor. În regulă.
Mulțumesc.
Și acum să răspundem la câteva întrebări.
Deci... Da?
- Bună, Elly. - O, salut. Bună.
De fapt, sunt un scriitor aspirant,
dar se pare că nu găsesc niciodată timp pentru asta.
Ai vreun sfat?
O, Doamne, știu cât de greu poate fi.
Pentru mine, când eram chelneriță,
jongleam cu atâtea ture.
Nu am avut niciodată timp să scriu
cu adevărat, până când... ei bine...
accidentul de patinaj, despre care, evident, am vorbit.
Și cred că atunci când ți se întâmplă așa ceva,
te face să realizezi că ziua de mâine nu este ceva sigur.
Și dacă nu găsești timp,
trebuie să-ți faci timp
pentru lucrurile care contează.
Și odată ce am făcut asta, toate personajele și poveștile
și ideile care au fost prinse în capul de atâția ani
au fost în sfârșit așternute pe pagină.
În regulă, hai sa mai răspundem la o întrebare.
Da?
- Bună. - Bună.
Nu este un secret că ești un autor pe care îl citesc și spionii.
Ai prezis chiar și evenimente geopolitice din viața reală.
Fleming, Forsyth, le Carré,
toți aveau aceeași semnătură și s-au dovedit a fi spioni adevărați.
Şi atunci?
Ești si tu spion?
Cum o faci?
Doamne, îmi doresc. Mi-aș dori.
Asta ar face totul mult mai ușor, dar nu.
Oricât de plictisitor ar părea, secretul este informarea continuă.
Deși asta aș spune și dacă aș fi un spion adevărat, așa că...
Bine, următoarea întrebare.
Da? Tânăra domnisoara de jos din față.
Când vom citi a cincea carte?
Ei bine...
Mai devreme decât crezi.
Foarte palpitant.
Da? Domnul în hanoracul gri.
Scuze dacă asta sună prea direct,
dar nu știu dacă voi mai avea vreodată șansa să te întreb,
deci, ai planuri în seara asta?
Asta e...
Asta e foarte măgulitor.
Dar în seara asta chiar am o întâlnire fierbinte.
Da. O altă întâlnire fierbinte.
Ești gata?
Mama trebuie să se apuce de treabă.
Baza de date furată
conținea dovezi mai mult decât suficiente
pentru a doborî Direcția.
Deși prețul hackerului era mare,
Argylle știa că își va merita greutatea în aur.
Jumătate acum, jumătate la livrare.
Conform celor discutate.
Acest telefon este cheia fișierului.
Du-te la Londra.
Când vei ajunge, o să primești un telefon de la angajatorul meu,
cel mai mare hacker din lume.
În sfârşit a pus mâna pe glonţul de argint
care ar putea distruge Direcţia
odată pentru totdeauna.
Sfârșit.
Cartea cinci e gata.
Noroc, Argylle.
Mamă, neața. Bună.
Ai citit email-ul meu de aseară?
Am citit-o.
Peste noapte? Toată cartea?
Dragă, sunt mama ta. Bineînțeles că am citit-o.
Am luat două Adderall, am început-o și nu am mai putut să o las.
Am fost uluită.
Ai făcut-o din nou, îngerule.
Mamă, sunt atât de uşurată.
Îmi făceam tot felul de idei, mă stresam
dar mă bucur că îți place, sincer.
Acum pot să o trimit și editorului doar că...
Sigur. Ei bine...
O, nu.
Ce?
Nimic. Cartea este fenomenală, iubito, dar...
Nu crezi că e gata.
Elly, doar... sfârșitul.
- O, Doamne. - Citesc chestia asta.
Sunt pe marginea toaletei.
Argylle e pe cale să obțină baza de date, învinge acele SOB-uri,
și marea răsturnare este...
este la Londra.
Ce? Nu, nu, nu.
Primește baza de date sau nu?
- Ce se întâmplă mai departe? - Se numește suspans, mamă.
Elly, se numește eschivare.
Și nu poți face asta cititorilor tăi.
Ce-ai zice să vin la tine vineri?
Petrecem împreună weekend-ul.
Furtună de idei, facem puțină magie?
O să ne dăm noi seama.
Vineri e bine. Eu doar o să...
O să mă mai joc cu ea până atunci.
Trebuie să închei povestea cum trebuie, Elly.
Da, cred că mai ai un capitol minuscul de scris.
Va fi distractiv.
Pa.
Ai auzit, amice?
Încă un capitol.
Domnișoară Li,
următorul zbor spre Londra nu pleacă decât mâine dimineață.
Dacă tot am timp de ucis,
- M-am gândit... - La ce te-ai gândit?
Că aș rămâne aici?
Să mă bucur de artificii cu tine?
Îți voi arăta eu artificii.
Nu.
A fost rău.
Doamne, ce rău a fost.
Șterge.
Ești mai bună decât asta, Elly.
Haide, Elly.
- Întregul ton... - E doar...
E deplasat.
Bine.
„Ceea ce am vrut să spun, domnișoară Li, a fost”...
Ce am vrut să spun, domnișoară Li, a fost...
A fost...
- Nu am... - Nimic.
Dar tu, Alfie?
Ceva idei?
No comments yet. Be the first to leave one.