The Changeling

A fost odată ca niciodată, într-o anumită zi,

mai exact, în 25 iulie 1825, 52 de femei și bărbați au plecat din Norvegia

pe un mic velier numit Restauration.

Acești imigranți voiau să scape de persecuțiile religioase,

așa că, au fugit în America.

O traversare nu doar incertă, ci chiar imposibilă.

Cum naiba au reușit?

Au fost ajutați.

Spuneți-mi toți poveștile vieților voastre.

Povestiți-mi peripețiile vieții, iar eu vă voi spune cine sunteți.

Traducerea: teomi

Această poveste începe într-o librărie din Queens.

Alo! Alo!

Am nevoie de ajutor!

Este urgent!

Trebuie să merg la baie!

Ascultă-mă. Mă poți auzi?

Am urechi, nu? Uite.

Păi, după cum vezi, și eu am urechi. Deci, de ce țipi?

Am nevoie de un act de identitate ca să-ți dau cheia de la baie.

Nu am buletin.

Lasă bagajele la mine.

Conțin secrete de stat.

Bine.

Mulțumesc, dnă.

Cu plăcere.

- Bună. - Te pot ajuta cu ceva?

Voiam să te ajut cu el.

- Dar, se pare că te-ai descurcat. - Ca să vezi.

Apollo.

Ca cel din "Rocky"?

De fapt, ceva asemănător.

Ai vrea să... ai vrea să iei cina cu mine?

- Te rog. - Nu.

Dacă Emma Valentine credea că Apollo Kagwa va renunța așa de ușor,

se înșela.

Ca să înțelegem de ce și cum, trebuie să ne întoarcem în timp,

mult în urmă.

Era în timpul marii greve a gunoiului din 1968

când Brian West a întâlnit-o pe Lillian Kagwa.

Bună ziua.

Am venit să vorbesc cu dl. Pavel Arsenyev.

Dle. Arsenyev, a venit…

Sunt Brian West. Brian West.

Brian West a venit să te vadă.

La naiba.

Vine imediat.

Mulțumesc.

Sunt supraveghetorul lui.

Nu ar trebui să-ți spun asta, sper să rămână între noi, da?

- Kwagwa, este un nume interesant. - Kagwa.

Kwagwa. Kwaga.

Nu ies la întâlniri.

Nici eu.

Hei, Kragwa. Kragwa.

Lillian.

Lillian. Ascultă,

trebuie să fac mai multe verificări, așa că, mă voi întoarce, da?

Ne mai vedem.

Tipul ăsta îmi distruge afacerea.

Pentru că s-a înamorat de tine, tu îmi distrugi afacerea, deci...

Nu, dle. Arsenyev, am nevoie de slujba asta.

Nu vreau să aud. Pleacă, ia-ți lucrurile.

Hei, uite cine a apărut.

Agenție de modeling, adică spălare de bani. Foarte rău, Pavel. Foarte rău.

Chiar foarte rău. Înapoi la închisoare.

Am fost concediată din cauza ta. La noul job primesc doar jumătate.

În apartamentul ăsta am doar o cameră.

Mi-a plăcut la agenția de modeling.

Dă-mi doar o șansă.

Niciodată.

Dar el nu putea sta deoparte.

Da.

Iată cum a cunoscut-o Brian pe Lillian,

dar nu au avut o întâlnire adevărată decât ani mai târziu.

Este un loc imediat după colț.

E chiar bun. Au niște...

Frumos, dar, nu.

Unii ar putea spune că e hărțuire.

Apollo o numea perseverență.

Personal, îmi plac lucrurile simple, cum ar fi o plimbare prin parc

- sau ceva la... - Nu.

- Hei. Poate vrei să mergi la... - Nu.

Da.

Super.

Da.

- Boones Mill? - Da.

Da, nu ai auzit de el. Are o populație de 285 oameni.

Cred că e locul în care au ajuns părinții mei.

Pun pariu că părinții tăi au o mulțime de povești hazlii

- despre Boones Mill. - Nu am vorbit niciodată cu ei.

Adică, sunt sigură că am vorbit cu ei.

Nu-mi amintesc conversația pentru că au murit când aveam cinci ani.

- Îmi p... - Nu... Da. Stai calm.

Cum au murit?

Nu are importanță.

Ce s-a întâmplat?

- Cu ei? - Cu tine.

Sora mea, Kim, m-a adoptat. E mai mare cu 13 ani.

La naiba.

Iar dna. Rook, de la librăria orașului, avea grijă de mine când nu putea Kim.

Ne lăsa pe mine și pe prietena mea, Michelle, să vedem toate filmele.

Într-o zi, când aveam 12 ani, am luat un film din greșeală.

Păi, din greșeală, era singurul film din toată librăria

care avea pe copertă oameni de culoare.

- "Quilombo". - Aha.

E vorba de răscoalele din Brazilia și erau

mulți portughezi acolo care

au fost omorâți cu brutalitate de sclavi.

Super tare.

Da, de fapt, când am văzut acel film mi-am dat seama că...

- Ce? - Doamne.

Filmele se numesc așa deoarece

oamenii sunt filmați pe o peliculă.

Filme!

Este adevărat. Nu m-am gândit la asta.

Chiar sunt fimați.

În general, datorită lui "Quilombo" am realizat cât de mare este lumea.

Mai mare decât Boones Mill. Și am vrut să o văd. Pe toată.

Dar părinții tăi?

Pentru prima întâlnire, e de ajuns o singură poveste tristă.

Unul din ochi e mai mare decât celălalt.

- Doamne. - Ce?

Nu e ceva rău. E chiar frumos.

De fapt, cred că e superb.

Ești cea mai superbă persoană pe care am cunoscut-o vreodată.

De când mă știu. Sufletul tău este...

- Sufletul meu? - Da.

Frate, nu.

- Gândește-te la copiii pe care o să-i avem. - Copii?

- Nu-mi pasă dacă e fată sau băiat... - Bine.

- … gemeni, tripleți, cvadrupleti... - Apollo. Oprește-te, serios.

Ce? Adică, unii vor să fie astronauți,

alții - oameni de știință, alții - îngrijitori la zoo.

- Îngrijitor la zoo? Destul de mișto. - Vreau doar să fiu un tată bun

pentru copiii pe care o să-i am.

Nu, nu face asta. Nu veni cu privirea aia. Uită-te altfel.

Motivul pentru care ți-am zis 'nu' când mi-ai cerut prima dată să ieșim...

Și de șase ori după.

Și de șase ori după...

e că mă mut în Brazilia și nu știu pentru cât timp.

Nu se poate.

Și totuși, se poate.

Nu. Nu. Eu sunt zeul Apollo.

Poftim?

- Eu sunt zeul Apollo… - Doamne.

… și îți ordon să rămâi.

La revedere.

Ultimul apel de îmbarcare pentru zborul 613 spre São Paulo.

Toți pasagerii cu bilet, vă rog să vă îmbarcați acum la poarta 530.

Sake?

Nu beau, dar...

Proștii nu beau.

Nu bei?

Da. Prost.

Mulțumesc.

Spune-mi ceva despre tine.

Ce vrei să știi?

Păi, nu poți ști nimic până nu știi totul,

așa că, spune-mi totul.

Totul să fie...

M-am născut în Syracuse.

Familia mea s-a mutat aici, deci, am crescut în oraș.

Petreceam mult timp la teatru.

Îmi plăcea să mă uit la filme și să vând bomboane

ca să fac un ban în plus.

M-am maturizat repede. Știi cum e. New York...

- Mulțumesc. - … poate avea acest efect.

Nu știu la ce te referi. E doar un prieten. Livrează alimente.

- Ești atât de prost. - Ești o curvă nenorocită.

- Sunt o curvă? - Ești invizibilă.

Sunt invizibilă? Nu prea sunt invizibilă

când mă uit la micropenisul tău și la ochii tăi de porc.

Beau mult și...

La ce te uiți?

… nu-mi plăcea să stau prea mult pe-acasă.

Îmi pare rău.

Nu, mie îmi pare rău. Ar trebui să vorbim despre tine.

Pentru prima întâlnire, e de ajuns o singură poveste tristă.

Vreau copii.

Poftim?

Vreau copii. Chiar vreau.

Vreau să am ocazia să fiu un soț bun și un tată grozav.

Cred că aș putea face asta. Pe scurt, vreau să compensez.

Poate lăsăm planurile de nuntă după ce ieșim de la film.

Da, cred că e o idee bună.

Bine ai venit la "Lubbick, Weiss și Blackwood". Ăsta sunt eu.

Să-ți arăt biroul tău.

Ar fi corect să spunem că primul și singurul copil al lui Lillian

a fost conceput într-o confuzie magnifică

în 1977.

Unitatea Corpului General. Mașina noastră a rămas fără benzină.

Aveți cumva în plus?

Buletinele.

Tu, ieși. Deschide portbagajul.

Îl putem deschide de aici.

Ieși.

Aș prefera să rămân cu surorile mele.

Oprește-i. Ține-i. Oprește-i.

Oprește-te!