Asteroid City

Traducerea şi adaptarea realizate de Gicu

Programul din această seară ne duce în culise

pentru a fi martorii creației, de la începutul până la sfârșitul

unei noi piese montate pe scena americană.

Orașul Asteroid nu există.

El este o dramă imaginară creată special pentru această emisiune.

Personajele sunt fictive, scenariul este ipotetic,

evenimentele sunt o fabricație apocrifă,

dar luate împreună prezintă o relatare autentică

a funcționării unei producții teatrale moderne.

Povestea noastră începe, desigur, cu o panglică de cerneală.

Conrad Earp, dramaturg, originar de lângă Wyoming,

cunoscut pentru poeziile sale romantice

despre viaţa la vest de munţii stâncoşi.

Cu toate acestea, nu prea este o distracție

să te uiți la cineva cum bate la mașină.

Așa că să trecem mai departe, peste lunile singuratice, chinuite

de compunere, revizuire, corectare, editare, rescriere,

tăiere, lipire, ritmicitate, mâzgălitul și băutul de unul singur,

și să ne alăturăm companiei noastre pe măsură ce ei urcă pe scenă

pentru prima lor repetiție citită.

Locația este în Teatrul Tarkington, bulevardul South Northwest, nr. 345.

Cortina se ridică într-o stație de autobuz din deșert,

la jumătatea distanţei dintre Parched Gulch şi Arid Plains.

Scenografia principală include

o masă de prânz cu doisprezece scaune,

o stație de alimentare cu o singură pompă

și un hotel cu zece căsuțe.

Sus, în stânga,

sunt munții Tomahawk.

Cel mai înalt vârf este de 3.352,8 metri.

Sus, în dreapta, este un pasaj de autostradă neterminat

care se ridică șase metri, iar apoi se pierde în zare

în spatele unui blocaj rutier permanent.

În mijloc, este un crater cu un diametru de 30,5 metri și adânc,

înconjurat de un gard de plasă cu ochiuri mici.

În afara scenei, la distanță, se aude un tren de marfă cu 650 de vagoane,

care înaintează cu opt kilometri pe oră.

Observație pentru electricianul șef.

Lumina soarelui deșertului nu este nici caldă, nici răcoroasă,

dar mereu clară

și, mai presus de toate, neiertătoare.

Distribuție. Augie Steenbeck,

fotograf de război, la începutul anilor 40.

Fiul lui Woodrow, în vârstă de paisprezece ani, cunoscut și sub numele de Brainiac.

Midge Campbell, la sfârșitul anilor 30, actriță de film.

Fiica ei Dinah, în vârstă de cincisprezece ani.

June Douglas, profesoară.

fiind de lângă Ranch Hand Montana.

Grif Gibson, general de cinci stele.

Sandy Borden, Roger Cho, J.J. Kellogg.

Clifford, Ricky, Shelly.

Stanley Zak, în vârstă de șaizeci și cinci de ani, care s-a pensionat.

Acțiunea piesei are loc în septembrie 1955.

Primul act, vineri dimineața, ora șapte.

Actul doi, a doua zi.

Actul trei, o săptămână mai târziu.

ORAȘUL ASTEROID Scenariul: Roman Coppola Regia: Wes Anderson

Este un șarpe mort.

Un șarpe călcat.

Atinge-i capul cu acest băț.

Cinci porții de clătite și o cafea neagră.

Cine trebuie să meargă la veceu?

- Nu trebuie nimeni. - Eu nu vreau.

Viteza noastră medie este de 29,5 metri pe secundă.

Eficiență scăzută a combustibilului din cauza rezistenței excesive la vânt.

Probabil de la suportul pentru bagaje.

Ne bazăm pe datele dinainte de pierderea puterii, evident.

Voi ce vreți să beți, micilor prințese?

- Noi nu suntem prințese. - Eu sunt o vampiră.

Și eu sunt o mumie din Egipt care a fost îngropată de vie

- și sug sângele oamenilor. - Și a înviat

- dar nu are cap. - Eu sunt o zână.

Ce ziceți de câte un pahar cu suc de căpșuni?

Ce a fost asta?

Un alt test cu o bombă atomică.

Am mai văzut această combinație de probleme de două ori

la modelul Estate din 1952.

Într-un caz, a fost o remediere rapidă, am schimbat o pieso de 75 de cenți.

În celălalt caz, a fost dificil, costisitor,

am dezasamblat și remontat îndelung toată transmisia

și mecanismul de lubrifiere, dar care nu s-a dovedit eficient.

Motorul a explodat,

mașina a fost dezmembrată și pusă la vânzare ca fier vechi.

Acolo este.

Ei bine, a noastră în ce stare este?

Suntem pe cale să aflăm.

A pornit din prima.

- Cât de mult vă datorez? - Nimic.

Doar zece dolari pentru remorcare.

Ce-i asta? Ce s-a auzit?

Nu știu.

Cred că aveți o a treia problemă pe care n-am mai văzut-o până acum.

Reşedinţa Zak.

Romulus, eu sunt Augie Steenbeck.

Bună dimineața, domnule Augie. Poarta este deschisă.

- Nu, nu am ajuns acolo. - Nu sunteți aici?

- Pot să vorbesc cu domnul Zak? - Da, domnule Augie.

- Nu sunteți aici? - Nu suntem acolo.

Mașina a explodat. Vino după fete.

Mașina a explodat?

Părți din mașină au explodat dintr-odată, da.

- Vino să iei fetele. - Eu nu sunt șoferul lor.

Sunt bunicul lor.

- Unde sunteți? - În orașul Asteroid.

Drumul Fermei, nr.6, la 120,7 kilomentri. Vino să iei fetele.

Eu trebuie să rămân aici cu Woodrow.

Cum adică?

Chestia ce trebuie să i-o spun lui Woodrow.

- Alo? - Cum au reacționat?

Nu au reacționat nicicum.

- Nu? - Nu.

- Nu. - Ba da.

- Nu le-ai spus încă? - Încă nu le-am spus.

- Ai promis. - Știu.

Momentul nu este niciodată potrivit.

Timpul...

este întotdeauna nepotrivit.

Ești bine?

Nu.

Tu nu m-ai plăcut niciodată, nu-i așa?

Nu te-am iubit niciodată.

Întotdeauna ai crezut că nu sunt suficient de bun pentru ea.

Da. Noi spunem același lucru.

- Alimentați cu benzină Cadillac-ul. - Bine.

- Spune-le copiilor. - Le voi spune.

Voi fi acolo când ajung acolo.

Este sfârșitul acelei mașini.

Andromeda, verifică sub covorașe. Haideți.

Pandora, verifică în gențile laterale.

Cassiopeia, verifică între scaune.

Luați totul. Tu ce crezi, Woodrow?

Cred că este cam trist.

Popas, treisprezece minute.

- Numărați-vă. - Unu.

Două. Trei. Patru.

Cinci. Şase. Șapte. Opt.

- Nouă. Zece. - Sunteți prezenți toți.

Să mulțumim pentru o călătorie sigură. Billy?

Dragă Tată Ceresc, îți mulțumim cu amabilitate pentru călătoria minunată cu autobuzul.

Am mâncat trei cutii de biscuiți Jack,

am primit un fluier pentru câine și o hartă în miniatură a celor treisprezece colonii originale.

De asemenea, am văzut un coiot lovit de un vehicul cu paisprezece roți

care l-a făcut plat ca o clătită.

Băiete, oh, băiete. Ce altceva?

Șoferul autobuzului a fost nevoit să se oprească de două ori pentru că Bernice nu s-a putut ține.

- Ba da, mă puteam. - Amin.

Amin.

Este ora prânzului. Aliniați-vă în șir.

Doamne, ce fierbinte este.

Așa este deșertul. La ce te aşteptai?

Nu știu dacă mă așteptam la ceva anume,

dar mă ofilesc ca o petunie tăiată.

- Oamenii nu se ofilesc. - Nu se ofilesc?

Nu, ofilirea este un fenomen prin care o petală, frunză sau tulpină...

Mă provoci?

- Ce să te provoc? - Să mănânc acest ardei iute.

- Este un experiment. - Nu, nu-l mânca.

Ardei iute.

Sfântule Toledo. Aceasta este Midge Campbell.

- Unde? Cine? - Chiar în spatele tău.

Nu te uita.

El trebuie să fie garda lui de corp.

Domnule Cho, da? Bună ziua.

O să stați în căsuța șapte. Ei bine, cortul al șaptelea.

Poftim cheia, dar nu este nicio ușă.

Doar un fermoar. Un fermoar de cort.

- Cort? - Știu.

Am modernizat sistemul electric marți dimineață.

Este o iluminare mai bună, putere pentru mașina de gheață și un eliminator de insecte montat pe perete.

Din păcate, s-a făcut o greșeală și a șaptea căsuță a ars din temelii.

- Acum este un cort. - Noi nu vrem să dormim în cort.

Desigur. Înțeleg.

Permiteți-mi să vă spun, cred că o veți găsi foarte confortabilă.

- Tânărul domn este în dificultate? - Îi este sete.

Desigur. Înțeleg.

Aveți vreo preferință de suc? De mere, portocale sau de roșii?

Mă scuzați, domnule?

Această găleată cu nuci tocmai mi-a furat moneda.

Îmi cer scuze.

Probabil vă întrebați de ce nu i-am pregătit valiza mamei tale.

Pentru că ea nu vine cu noi în această călătorie.

Nu putea să vină.

S-a îmbolnăvit.

Și, ca să spun mai clar, după toate operațiile,

terapiile și intervențiile...

După doi ani de luptă și suferință,

a cedat bolilor sale.

Îmi pare rău.

Nu am știut cum să vă spun atunci.

Nu mi-am putut da seama cum să vă spun și după aceea.

Nu știam cum să v-o spun.

Momentul nu a fost niciodată potrivit.

Vrei să spui că mama noastră a murit acum trei săptămâni?

Da.

Și când se întoarce?

Ea nu se mai întoarce.

Să zicem că este în rai.

Ceea ce nu există pentru mine, desigur, dar voi sunteți episcopali.

Veniți aici. Să ne îmbrățișăm.