Unconditional (הבת)

ACEASTA-I O OPERĂ DE FICȚIUNE. ORICE ASEMĂNARE CU PERSOANE REALE,

LOCURI SAU EVENIMENTE, ESTE PURĂ COINCIDENȚĂ.

Unconditional - S01E06 „Zâmbește odată”

Nu știu, s-a întâmplat pur și simplu.

Mulțumesc.

- Ești bine? Da? - Da.

N-a fost tatăl meu, a fost...

Uite.

Au spus că se văd cu tine dimineață, dacă ești de acord? Da?

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Știu că-i greu pentru tine.

Mulțumesc.

Știi, tatăl meu are talentul ăsta de-a mă face să par mic.

Psihologul meu spune că-i inconștiența. Îl numește dansul dominării.

În fine,

legat de viză, o să te ajute.

Doar să-mi arate mie ce înseamnă să fii bărbat, știi?

Tatăl tău e la concert.

E drăguță.

- Da. - Sunteți apropiate?

În unele privințe, foarte apropiate.

Nu știu ce să zic.

Femeia asta-i cel mai mare mister al vieții mele.

Nu înțeleg cum cineva ca ea...

lasă viața să treacă pe lângă ea.

Putea să fie cineva, știi?

Eu n-o să las să mi se întâmple asta.

Știi,

să fii cineva nu-i mereu un lucru bun.

E...

E simpatică.

Ești norocoasă.

Poate,

dacă nu reușesc cu viza,

poate vii s-o întâlnești în Israel.

Da, poate.

Da, poate.

Poate?

N-o să mă urăști, nu?

Să te urăsc?

- De ce te-aș urî? - Nu știu.

Poate o vei face într-o zi.

Eu chiar te plac.

Nu știu dacă ai observat.

Ba da, de fapt...

chiar am observat.

Ce-i cu privirea aia?

Ce privire?

Asta.

E o privire sexy. Care-mi spune „hai să facem sex.”

De ce te gândești mereu la sex?

- Bine. Atunci ce privire e? - De sex.

Nu știu. Eu...

- Mă simt obosit. - Te simți obosit?

Da, l-am ajutat pe Tasha să instaleze...

- L-ai ajutat... - ...panourile acustice.

- A fost foarte... - ...pe Tasha toată ziua.

Probabil ești obosit.

- Sunt deportată din țara ta. - Bine.

- Bine. - Săracul Tasha.

- Cinci minute. - Cinci? Prea mult. Maxim trei.

- Bine. Batem palma. - Perfect.

Mulțumesc de întâlnire.

Roma ne-a spus că ai probleme cu viza.

Da.

Asta i-am spus.

- Și nu-i adevărat? - Nu. Îmi pare rău, dar nu-i.

Sunt aici să vorbim despre altceva. Am o ofertă pentru tine.

Fiul meu nu-i prea isteț.

Știi despre situația noastră?

Da, mi-a spus că nu vă vorbiți.

Da, așa că poate...

nici tu nu ești prea isteață.

Am o propunere de afacere pentru tine

și e atât de bună încât n-o să-ți pese cum am ajuns aici.

Misha, încă putem ajunge la Leonid dacă plecăm acum.

Așteaptă.

Despre ce-i oferta asta? Versiunea rapidă, te rog.

O companie de tehnologie militară a dezvoltat

un nou prototip pentru sistemul de ghidare a rachetelor.

Din cauza embargoului, rivalii tăi din guvernul rus,

nu vor putea să arunce un ochi peste acest prototip.

Și e bine.

Dar nici tu nu poți și asta nu-i bine.

Dar se poate rezolva.

Cum mai exact?

Sunt în legătură cu inginerul cheie al acestui proiect din Israel

și știu sigur că nu-i mulțumit cu situația curentă

și caută o metodă de ieșire.

Vom aranja o călătorie de afaceri în India.

E o oportunitate unică departe de Israel.

El va aduce prototipul.

Eu și echipa mea vom merge acolo și ne vom ocupa de tot.

Pot să iau acest prototip și să ți-l aduc ție.

Și tu cine ești?

Am lucrat câțiva ani în IDF,

plănuiam strategiile militare pentru operațiunile delicate ale țării.

Acum trei ani m-am mutat în domeniul privat al armelor,

lucrând cu o mică companie de distribuție...

Și care era rolul tău...

în această companie mică?

- Eram primul asistent executiv pentru... - Erai o secretară.

Eram mai mult decât atât.

Și ești aici fiindcă te culci cu fiul meu.

Îți spun că am ani de experiență în aceste tipuri de afaceri.

Dacă ai fi avut ani de experiență, ai fi știut că Rusia nu-i Israel.

Nu toată lumea e bucuroasă să lucreze cu o femeie.

Darămite cu o fată.

Nu-s aici să primesc sfaturi despre cum să fac afaceri în Rusia.

Sunt aici să vorbim despre propunerea asta,

care...

și scuză-mă că-ți spun,

ai fi tâmpit să n-o iei în considerare.

Da, ai dreptate.

Dar la ce am nevoie de tine?

Pot s-o fac și fără tine.

Da, așa-i.

Dar...

ești doar un nume pe o listă plină de nume.

Și conexiunile...

sunt ale mele.

Poate vei reuși să-ți faci tu legături

înainte să găsesc alt cumpărător, dar poate nu vei reuși.

Acum zece ani, ai făcut o investiție proastă.

Ai cumpărat zece depozite pline de rachete FS56.

Nu, scuze, sunt politicoasă.

Ai pariat foarte prost

și ai cumpărat ce s-ar putea numi,

cea mai mare colecție de greutăți de hârtie din Europa.

Pierzi bani și pierzi putere.

Iar vulturii îți dau târcoale.

Știu că-i vezi.

Până și eu îi văd.

Cu acest dispozitiv,

poți transforma hârtiile tale în rachete cu acuratețe de 98%.

Așa că,

poți fi omul care a transformat o investiție groaznică

într-o lovitură împotriva lui Putin,

sau poți fi omul care a pierdut totul fiindcă s-a temut să lucreze cu o fată.

Și cât de mult vrea pentru dispozitiv?

Contează?

Acceptăm.

Dar, cu două condiții.

Prima, n-ar trebui să-ți folosești propriul nume.

Ar fi mai ușor pentru asociații noștri dacă ai alege un nume nou.

Un nume de bărbat.

Bine.

Și apoi livrarea. Avem nevoie urgentă de prototip.

Cât de urgent?

Mikhail are nevoie de el până la sfârșitul lunii.

- De ce? - De ce?

Ai alte planuri?

Nu. În regulă.

Bine. Ținem legătura.

- Fără video? - Nu, am probleme cu telefonul.

Mâine merg în oraș să-l rezolv.

- De abia te aud. - Mă auzi?

Da. Și, cum mai ești? Cum merg treburile în Laos?

Foarte bine. E calm aici, plăcut, multă relaxare.

Ce te pun să faci?

În mare parte... hrănesc caii, îi îngrijesc...

Chestii legate de cai.

Asta-i în mare parte activitatea mea de aici.

Știam că în seara asta...

- Poftim? - Știam c-o să suni acum seara.

Da, normal.

Te-ai văzut cu dr. Ron, așa-i?

- Da. - Și ce a spus?

Trebuie să fie hidratat mereu,

crede că durerile de cap sunt din cauza deshidratării.

Bine.

Nu te mai gândi, e trist și probabil ești ocupată.

Nu, chiar deloc.

Adevărul e că voiam să vorbim ceva.

Unul din voluntari a renunțat și asta i-a cam afectat,

așa că am oportunitatea să rămân.

Și nu știu ce să zic,

fiind aici la fermă îmi face mult bine, și...

Cred că forțez lucrurile cu plecarea în Thailanda,

așa că mă gândeam să amânăm puțin.

Ce zici?

Stai, nu aud nimic.

Mai ești?

- N-am înțeles ce ai spus. - Ce parte?

- De la „adevărul e că...” - Da, să știi că...

Dar stai, până nu uit, o chestie amuzantă.

Eram cu tatăl tău la clinică

și m-am gândit să-mi fac injecțiile pentru excursie dacă tot eram acolo.

Știi cum se spune la tetanus în ebraică?

Cum?

„Paletzet.”

Micuța mea beșină!

Simpatic.

Când ai venit la mine cu această excursie,

credeam că-i prea dintr-odată,

fiindcă nu pot să-l las pe tatăl tău singur, știi?

Dar nu-i dintr-odată, e o salvare,

și de abia aștept să vină săptămâna viitoare.

- Mai ești acolo? - Da.

Te-am speriat?