Together Together

Ai furat vreodată ceva?

Nu.

Nu chiar.

Pixuri. Am furat pixuri.

Dar doar pixuri.

Cea mai urâtă faptă comisă?

Mă privește.

Ești religioasă?

Nu.

Ai mei sunt.

Dar nu suntem apropiați.

Mă atrage fiindcă știu că nu e prea plăcut

să fii singur.

Nu că tu ai fi singur.

Dar faci asta singur.

Îți notezi?

N-am vrut să zic: „Ești singur”.

Ziceam că

Nu văd nimic rău în a fi singur.

Dacă familia e importantă pentru un om,

ar trebui să o poată avea.

Mai sunt și banii.

Nu într-un sens rău.

Să ai niște karma bună la bancă

nu strică niciodată.

Să nu scrii „karma”.

Regret că am folosit cuvântul.

Scrie aici că ai un copil. Câți ani are?

Șapte.

Opt.

Opt, cred.

Nu știi câți ani are copilul tău?

A fost adoptat la naștere.

Adopția a fost secretă.

Eram în liceu.

Mă ierți, credeam că toate candidatele trebuie

să crească sau să fi crescut copii.

Strict vorbind, cerința e să fi făcut un copil.

Ceea ce eu am făcut.

Așa

Nu mă supăr dacă mă respingi din cauza asta.

Numai că eu știu cum e să porți un copil în pântec

și apoi să îl dai.

Iar de data asta nici măcar nu va fi al meu.

Adică nu va fi copilul meu, deci mi-ar fi mai ușor.

Am și eu câteva întrebări, dacă nu te superi.

Mi le-am notat.

Care e cel mai urât lucru pe care l-ai făcut?

ÎMPREUNĂ PE BUNE

PRIMUL TRIMESTRU

Bună! E cineva îmbrăcat?

Toată lumea e îmbrăcată.

Voiam să zic dezbrăcat.

- Intră. - Bine. Bună!

Scuze! A durat foarte mult.

Am alergat tot drumul.

Bine. Bună, Matt!

Merge totul foarte bine.

HCG-ul e ridicat, dublarea e normală, progesteronul e în grafic.

Una peste alta, stăm foarte bine.

Pe hârtie, sarcina e foarte viabilă.

A treia oară e cu noroc.

Nu putem fi siguri. Noi ne facem treaba și vedem.

Da, dar deocamdată toate bune.

Deocamdată toate bune. Felicitări!

Sunteți prima care mă felicită. Mulțumesc.

Sună-mă dacă e ceva, Anna.

Ne vedem peste câteva săptămâni.

Mulțumesc.

La revedere!

Ai reușit.

Da, am reușit amândoi.

E Bravo, acolo în burtică!

Vii?

Da.

Cum te simți?

Mă simt obișnuit, normal.

Asta-i bine. Normal e bine.

- Asta și vrei. - Tu cum te simți?

Tot bine.

Și normal, și uluit.

- Asta-i bine. - Da.

- Chiar se întâmplă. - Deocamdată, da.

Da Apropo, ți-am adus ceva.

Mersi.

E pentru copil?

- Da. - Atunci mai bine îl ții tu.

- Nu? Da, normal! - Da.

- Bine. - Da.

Ce ar fi să luăm cina împreună, ca să sărbătorim?

Bine. Mulțumesc.

Da. Ca lumea.

Fug, să nu întârzii.

- Te sun eu. - Perfect!

- Pa! - Pa!

- E super. - Așa e.

Ține.

Vasăzică

Am emoții mari.

Dar sunt extrem de bucuros.

Mai faci o dată?

Bine.

Simt că acum e momentul.

Dacă tu te bucuri, ne bucurăm și noi.

Haideți să ciocnim!

Pentru

Pentru

- Ține. - Viață.

- Da, pentru viață! - Pentru viață!

- Familie. - Copil.

O să aveți un verișor.

Bebe.

Da!

- Bebe! - Un bebe.

- Bebe meu. - Nu e al tău.

E al meu.

Mama și tata ce au zis?

Mamă Tată

Am vești excelente.

- De unde ai sticla aia? Ai găsit-o? - Sunt gravid.

Mama-surogat e gravidă.

Ai venit cu sticla deschisă în mașină?

Nu ai voie.

Vrea să ne spună că va fi tată.

Nu e părintește să conduci cu sticle deschise în mașină.

Un copil e greu de crescut.

E nevoie de doi progenitori,

deoarece copilul se crește în doi.

Am depășit faza discuțiilor.

- Hai să îmbrățișăm viitorul! - Mulțumesc.

Chiar se întâmplă.

Minunat, băiete!

Chiar e minunat.

Mamă?

Care-i situația purtătoarei? Am uitat. E necăsătorită?

Deci concepi aplicații.

Corect, da.

Te distrezi?

Scuze.

Sunt emoționat.

Că vei fi tată?

Nu. Adică, da, și de-asta.

Dar m-am gândit mai mult la paternitate

decât la a face conversație

cu cea care îmi poartă copilul.

Și eu am emoții.

Ia stai!

Nu te răzgândești, nu?

Nu, am emoții în privința conversației.

Ce bine!

E bine, fiindcă nu cred că mai poți să te răzgândești.

Legal vorbind.

Nu că e legea stăpână pe corpul tău.

E corpul tău, poți să faci ce vrei cu el.

Nu ai nevoie de permisiunea mea.

Eu susțin toate drepturile femeii.

Dacă nu ești pro-viață,

iar dreptul la alegere te supără, caz în care

Te supără dreptul la alegere?

De ce m-ar supăra dreptul la alegere?

Ai făcut un copil foarte tânără și l-ai dat.

Adică

nu-ți doreai un copil,

totuși ai dus la capăt

sarcina.

Nu cred că a da un copil spre adopție te face automat pro-viață.

Nici eu.

Pentru Anna!

Toate bune până acum.

Și pentru Matt și

Al cui era ovulul?

Al donatoarei 45883.

- Pentru Matt și donatoarea 45883! - Stai!

- Eu țin toastul. - Bine.

Pentru sperma mea, ovulul donatoarei și uterul Annei!

- Noroc! - Noroc!

- V-ați hotărât? - Da.

Aș vrea puiul de țară cu pesto.

Cu cartofi prăjiți sau salată?

Cartofi.

Salată.

Și cartofi, te rog.

Dv.?

Carbonara.

Ei

M-am liniștit mult după

Îmi pare rău.

M-am speriat când ai comandat cartofii,

fiindcă ce mănânci tu, mănâncă și embrionul.

Copilul.

Tu ți-ai luat paste cu șuncă.

- Da, dar le mănânc doar eu. - Da, dar eu contez

doar nouă luni de zile.

Tu contezi 18 ani și mai bine.

Ești trecut de 40 de ani.

În locul tău, n-aș mânca paste cu șuncă.

Zici foarte bine.

De ce n-ai bombănit când am comandat?

Fiindcă nu sunt enervantă

și sunt pro-alegere.