Tutto il giorno davanti

Amira!

Mohammed!

Mohammed!

Abdullah!

Ibrahim!

Ibra!

Ibra!

Fatima!

Fatima!

Fatima!

Abdul!

Fatima!

Dumnezeule!

- Andrea, ce e? - Bună, Adele!

Cum adică? Sunt aici. Vrei să-mi deschizi?

- E așa devreme. Unde ești? - La ușă. Haide!

Spune-mi, care e rostul să fim despărțiți

dacă apari la ușa mea la 5:00 dimineața?

Hai, deschide!

De ce nu ai cheile pe care le-ai păstrat?

Stai. „Iau custodia minorilor migranți. Sunt cei 480 de copii ai mei.”

Bună, „mama tuturor”!

- Bună dimineața! Ce-i asta? - Citește!

Interviul.

Ai mai mulți copii decât am asistat eu ca ginecolog.

M-ai trezit pentru asta?

Dacă-mi amintesc bine, acum șapte ani, pe la ora asta,

m-ai trezit pentru că ți s-a rupt apa și trebuia să mergem la spital.

Sigur. Ai venit să sărbătorești ziua fiicei tale la 5:00 dimineața.

Abia am ieșit din sala de nașteri. Gemeni.

Îi fac o surpriză Silviei.

Dnă consilier, pot să intru

sau procedura de intrare a fostului soț

și tată al copiilor tăi trebuie să aibă mai multe clarificări?

Intră.

Aprind lumina.

Mama tuturor!

Pregătește-te. Toată lumea îți va spune așa.

Sunt doar tutore.

E un termen jurnalistic inventat. N-are importanță.

- Au! - Ce s-a întâmplat? Te doare gâtul?

Vrei un masaj? Știi că mă descurc cu mâinile.

Andrea, te dai la mine?

Am auzit că vine chiar și ministrul să semneze protocolul.

Frumos, nu?

- Am nevoie de o cafea. Vrei și tu? - Am adus cornuri calde.

Prezența ministrului e importantă. Nu te bucuri?

Așa aș spune.

Lucrăm de doi ani să ajungem cu toții la un acord.

Ferice de ei! Te-au văzut în ultimii doi ani.

În afară de declarații,

nu era nicio lege pentru minorii neînsoțiți.

Sperăm ca va fi una după semnare.

Sunt bucuroasă. Toți ar trebui să fie.

- Tu nu ești bucuros? - Nu mă privi așa. Și eu sunt.

Suntem primii din Europa care ne gândim la tutori

pentru minorii străini.

Îți dai seama? Oricine se va putea ocupa de ei.

Și voi avea mai puțini copii de care să am grijă.

Poate voi fi mai puțin „mama tuturor”

și mai mult mamă pentru copiii noștri.

Mamă, e deja ziuă?

Nu, iubire. E încă noapte. Mergi la somn.

- Bună, tată! - Bună, iubire!

- La mulți ani! - Ce bine că ești aici!

Hai, e încă noapte. Trebuie să mai dormi puțin.

Când te trezești, sărbătorim. Bine?

Hai!

Gata.

- Nu-mi mai este somn, tată. - A plecat dl Somn?

Ce ștrengar! Îl sun și-i spun să se întoarcă.

Bine. Mergi să-l cauți pe dl Somn acolo.

- Nu poți să ai încredere în nimeni? - Mamă, ai comandat tortul?

- Desigur. - Cu cireșe?

- Da. - Vii la petrecerea mea?

Fac tot ce pot. Îți promit. Vin imediat ce termin lucrul.

Nu e corect, mamă.

Muncești mereu, chiar și când e ziua mea.

Știi că ești iubirea vieții mele. Mi-aș petrece tot timpul cu tine.

Dar chiar și azi trebuie să fac orașul mai frumos.

Ce faci?

Mă gândeam să pun iarbă moale

și proaspătă în locul trecerilor de pietoni.

Toți cei care traversează trebuie să se descalțe

și să simtă iarba moale sub picioare.

- Îți place ideea? - Da.

Mamă, abia aștept să suflu în lumânări.

Am să-mi pun o dorință fabuloasă.

Dar să nu spui nimănui, că nu se împlinește.

Acum dormi, scumpo.

Dormi!

Când te trezești, o să ai șapte ani.

Așa...

Uite-l!

Andrea, e mai bine să nu-l vadă Silvia și Marco.

Tot trebuie să le spui ce faci.

Da, dar Silvia e prea mică să înțeleagă.

Marco e în plină adolescență și abia dacă îmi vorbește.

- Ce e, Caterina? - Închid Centrul Aurora.

Nu-mi vine să cred.

Poliția e aici.

- Asta ne lipsea! - Sunt aici de la 4:00.

Lasă-mă o secundă. Mă îmbrac și vin.

- Bună, tată! - Bună!

- Ce cauți la ora asta? - E ziua surorii tale.

- La 5:00 dimineața? - Te-am trezit?

- Nu, mergeam la baie. - Plec.

- Unde mergi? - Se închide centrul.

Pe mai târziu. Vii la primărie?

Nu, am uitat să-ți spun. Nu mai facem documentarul despre tine.

Nu?

Îl facem despre tatăl unui prieten care repară scutere.

Pe colegii mei îi doare undeva de politicile sociale.

Noapte bună!

Am fugit. Vreau să mă întorc la timp și să-i conduc pe copii la școală.

Au!

Nu vrei un masaj, dar pune-ți măcar asta.

- Am lăsat micul dejun pe masă. - Perfect.

- Bine? - Pa! O zi bună!

PALERMO, 11 IUNIE 2016

Autorizarea temporară a expirat.

Și structura nu a fost autorizată să funcționeze definitiv.

Mă scuzați. Închideți la 5:00 dimineața, pur și simplu?

Sunt cu 40 mai multe persoane decât aveți voie.

Până diseară, toți copiii trebuie transferați.

- Serios, până diseară? - Îmi pare rău! Acestea sunt regulile.

- Sigur. - La revedere!

- Ești bine, Adele? - Da.

Poate gâtul meu ar trebui să doarmă mai mult.

Am niște pastile la birou care să te ajute.

Mulțumesc!

Și eu ce să fac?

Nu înțeleg nimic!

Ce-i cu gălăgia asta?

Ce-i cu gălăgia asta? Nu înțeleg nimic!

Cum pot să vă ajut dacă nu înțeleg ce vreți?

Vrem să rămânem!

Încerc să găsesc o soluție. Asta-i tot ce fac!

Caut... Mă ascultați sau nu?

- Nu vrem să plecăm din Palermo. - Da, vrem să rămânem.

Copii, a existat o problemă.

Azi ajunge o navă și toate centrele sunt ocupate.

Nu putem pleca.

- Știu că nu vreți să plecați. - Nu-i asta. Nu putem.

Trebuie să fim uniți pentru finală.

- E important. - Așa-i!

Ce e finala asta?

Finala turneului din oraș. S-au implicat mult.

Suntem în finală. Jucăm săptămâna viitoare.

- Trebuie să fim uniți și să ne antrenăm. - Am înțeles.

Vă întreb ceva. E mai importantă finala unui joc de fotbal

sau găsirea unui loc unde să stați?

- Ce faci? - Nu vreau să mă calmez!

Liniștiți-vă!

- Ce faci? - Nu înțelegi!

Vrei să te ocupi de toți, dar nu te descurci cu nimeni!

Am muncit din greu pentru asta!

- Am cumpărat uniforme. - Știu.

Facem cursuri, muncim!

- Și acum vrei să plecăm de aici? - Nu.

Noi nu plecăm!

Stăm aici!

Nu plecăm!

Ai terminat?

În primul rând, să nu-mi mai vorbești vreodată așa.

Împreună cu asistenții sociali...

vom face totul ca să rămâneți la Palermo. E clar?

Până diseară!

Avem puțin timp.

În loc să mă ajutați, mă faceți să-mi pierd timpul.

- E clar? - Pleacă!

- Du-te! - Adele, hai să le vedem pe fete.

Bravo!

Rușine!

Nu l-am găsit încă pe proprietarul centrului.

Nu e în Italia.

Sigur. Se bucură de banii câștigați ușor aici, nu?

- Imediat ce revine... - Dacă revine.

Corect. Vreau să vorbesc cu el.

Vreau să-i spun în ce belea ne-a băgat.

- Bună tuturor! - Salut!

Adele!

- Gethru! Ce faci? - Bine, tu?

Bine. Mă doare puțin gâtul. Am visat urât.

- Rania nu se simte bine. - Unde e acum?

A rămas în pat și nu vrea să se ridice.

Du-mă la ea.

Acolo e.

SPUNE NU RASISMULUI

Rania?

Rania.

Micuțo.

Cum te simți?

Rău.

Când trebuie să nască?

- Peste o săptămână. - Merge la controale?

Da, zilnic.

Unde te doare?

Îi este frică.

Mulțumesc, micuțo.