The Serpent

‎UN SERIAL ORIGINAL NETFLIX

‎SERIAL INSPIRAT DE FAPTE REALE.

‎UNELE NUME ȘI SITUAȚII ‎AU SUFERIT MODIFICĂRI

‎ÎN SCOPUL DRAMATIZĂRII ȘI DIN RESPECT ‎PENTRU VICTIME ȘI FAMILIILE LOR.

‎DIALOGURILE SUNT FICTIVE.

‎În 1997, o echipă de jurnaliști americani ‎l-a găsit pe Charles Sobhraj la Paris,

‎unde trăia în libertate.

‎Ești un om periculos?

‎Întrebarea e dacă sunt vinovat de crimă.

‎Și ești?

‎Instanțele s-au pronunțat. Nu.

‎M-am confruntat cu procese.

‎M-am confruntat cu acuzații.

‎Instanțele s-au pronunțat.

‎Nu mi-ai răspuns la întrebare, nu?

‎Acesta este răspunsul meu.

‎Unii ar spune că ai scăpat basma curată.

‎Așa s-a scris în revista ‎Time.

‎Poate că e adevărat.

‎Până la urmă, ‎de-acum nu mai pot fi judecat

‎nicăieri în lume.

‎27 NOIEMBRIE 1975 ‎BANGKOK, THAILANDA

‎CASA KANIT

‎Să chefuim, fetelor!

‎Veniți!

‎Stați!

‎Alain!

‎El e Alain, v-am povestit despre el.

‎- Bun venit la Casa Kanit! ‎- Bună!

‎- Dă-le de băut, Ajay. ‎- Cu plăcere.

‎Se pare că e o noapte distractivă.

‎Ca întotdeauna, îngerașule.

‎Relaxează-te, să-ți scadă febra.

‎Vreau să merg acasă!

‎Îmi aduci geanta lui?

‎CONTROL PAȘAPOARTE

‎Căminul nostru e la Bangkok,

‎dar vara viitoare vom deschide birouri ‎la Paris și la Zürich.

‎Rețeaua noastră de curieri acoperă ‎Asia și Europa de Vest.

‎De asta putem practica ‎prețuri atât de avantajoase.

‎- Scuze! ‎- Nu-i nimic.

‎- Pentru cine cumperi? ‎- Nu cumpăr.

‎- Ești olandez? ‎- Da.

‎Dar nu pe întregime ‎kwailo‎, nu-i așa? ‎Ești ca mine.

‎Da. Tata e din Indonezia.

‎Al meu e indian. Mama e vietnameză.

‎Dar, după accent, sunt francez. ‎E derutant uneori.

‎- Sunt Alain. ‎- Willem.

‎- Wim. ‎- Soția mea, Monique.

‎- Bună! ‎- Îmi pare bine.

‎- Wim. ‎- Nu te interesezi de preț?

‎Ba da.

‎Acela.

‎Deci cumperi pentru altcineva.

‎- Da. ‎- Cum se numește fata?

‎- Lena. ‎- Lena?

‎- Lucrează în branșă? ‎- Da.

‎Ești pe mâini foarte bune.

‎Cât costă?

‎Dacă vrei, pot negocia ‎să ți-l dea cu... atât.

‎Mulțumesc. Scuze, eu...

‎Ar trebui să plec. Scuze.

‎Amice!

‎De când ești plecat de acasă?

‎- De un an. ‎- Încă n-ați rămas fără bani?

‎Nu. Am fost... cumpătați.

‎- Dar vrei să-i spui Lenei că o iubești. ‎- Firește.

‎Dacă ți-aș spune că ți-aș putea obține ‎un safir bătut în diamante,

‎pe un inel de platină, ‎la jumătate din prețul de adineauri,

‎ce ai zice?

‎A. GAUTIER ‎NEGUSTOR DE PIETRE PREȚIOASE

‎Nu căutăm bijuterii.

‎FABRICAT ÎN OLANDA

‎Cu banii ăia ‎am ajunge la Kathmandu, chiar la Kabul.

‎Cândva tot va trebui să mergem acasă.

‎- Vrei să mergi acasă? ‎- Oricare ar fi aceea.

‎- Un apartament? Poate unul plutitor… ‎- Ca un cuplu de moșnegi?

‎Un cuplu de moșnegi?

‎- Bună, Wim! ‎- Lena.

‎- Bună! ‎- Bună!

‎Doamne! Ce frumușică ești!

‎Fără obligații.

‎Vezi dacă-ți vine.

‎Măiculiță!

‎- Dar costă o căruță de bani. ‎- Înțelegem.

‎Nu trebuie să vă hotărâți pe loc. ‎Nu-i așa?

‎Firește că nu.

‎- Ne vom vedea în Bangkok, nu? ‎- Bine.

‎Sigur putem sta la voi?

‎- Desigur. ‎- Ușa noastră e mereu deschisă.

‎Lasă-l să-ți cumpere inelul, Lena.

‎Se poate?

‎- Ești sigură? Nu... ‎- Da... Desigur.

‎Să dansăm!

‎DOUĂ LUNI MAI TÂRZIU ‎AMBASADA OLANDEI, BANGKOK

‎- Da? ‎- Domnule Knippenberg?

‎Da, Lawana.

‎De când au plecat ceilalți?

‎De așa de mult?

‎Un anume domn Hilgers

‎ne cere ajutorul să îi găsească ‎pe cumnata lui, Helena Dekker,

‎și pe Willem Bloem, iubitul ei.

‎Ca să ne ajute, ne-a trimis un pachet

‎cu poze din vacanță ‎și scrisori către casă.

‎Dar pachetul nu a sosit.

‎Cum să-l ajutăm dacă am pierdut ‎afurisitele de poze?

‎Poate lăsați totul în seama mea?

‎Desigur.

‎- Ce spun, Yotin? ‎- Vorbesc despre comuniști, domnule.

‎În Vietnam, Laos, Cambodgia.

‎Se întreabă ‎dacă revoluția va cuprinde și Thailanda.

‎Poate se va circula mai ușor.

‎- Iasomie, domnule? ‎- Nu, mulțumesc.

‎Drăcia dracului!

‎Yotin, ne-am blocat la ora 16:00 ‎și a trecut un sfert de oră.

‎Ajung mai repede pe jos. ‎E strada Athidhaya.

‎Clubul sportiv e la trei străzi spre nord.

‎- Dar, domnule… ‎- Nu stau aici ca prostul.

‎Scuze.

‎- Herman! ‎- Bună!

‎Ai pățit ceva?

‎Scuze, domnule ambasador. ‎Traficul a fost infernal.

‎Nu ne-am clintit 30 de minute și ploaia…

‎Knippenberg, al treilea secretar.

‎Knippenberg, dânsul e Giles Easton, ‎omologul meu britanic.

‎- Încântat. ‎- Bună ziua!

‎- Bravo! ‎- Dle ambasador, am putea vorbi…

‎Aceea este doamna Knippenberg.

‎I-am spus Angelei să joace cu De Jongh, ‎dacă tu ai întârziat.

‎- Nu mi-ai zis că învață thailandeză. ‎- Nu?

‎Pe lângă cele cinci limbi ‎pe care le știe deja.

‎De n-ar fi fost nemțoaică, ‎m-aș fi oferit s-o angajez!

‎Dacă n-ați fi fost olandez, ‎aș fi acceptat.

‎Dle ambasador, am putea vorbi puțin ‎despre o chestiune consulară?

‎- Parcă suntem în afara programului. ‎- Firește, dar mi s-a părut urgent.

‎Doi tineri excursioniști olandezi.

‎Rudele nu au vești de la ei ‎de peste două luni.

‎Când ai vorbit ultima oară cu mama ta?

‎Ea trimite scrisori dându-te dispărut?

‎Un diplomat nu caută vagabonzi pletoși. ‎E treaba poliției thailandeze.

‎Pasează-le lor cazul dacă îți faci griji!

‎Desigur, domnule ambasador.

‎Bravo!

‎Din nou, un cetățean olandez îi înfrânge ‎pe britanici.

‎Da, te rog!

‎- Bună, Herman! ‎- Felicitări!

‎- Bună! ‎- Ce s-a întâmplat?

‎Au dispărut doi olandezi.

‎Rudele sunt îngrijorate. ‎Dar se pare că e treaba poliției.

‎Mama m-a avertizat.

‎„Își ia munca prea în serios.

‎Nu-și va lua liber să faceți amor ‎la etajul 15 al hotelului Siam Point.”

‎Are doar opt etaje, așa că nu se înșela.

‎BANGKOK ‎CU DOUĂ LUNI ÎN URMĂ

‎HONG KONG - ATERIZAT

‎HOTELUL SANTA CRUZ

‎De ce treci hotelul? ‎Alain a spus că ne găzduiește la el.

‎- E prea mult. E prea generos. ‎- Dar Alain ne așteaptă.

‎Ne putem vedea cu ei mai târziu.

‎Wim!

‎Lena?

‎- Voi sunteți? ‎- Da.

‎Sunt Ajay.

‎- M-a trimis Alain. Lucrez pentru el. ‎- Cum ne-ai recunoscut?

‎Ai rucsac portocaliu.

‎Dar, de fapt… ‎Firește că datorită inelului!

‎Vă ajut cu bagajele. Vă așteptăm cu toții!

‎Voiam să ne cazăm la hotelul Santa Cruz.

‎Santa Cruz? ‎Nu. Alain nu și-ar lăsa prietenii acolo.

‎Locul ăla se duce de râpă. ‎Apa din baie vine direct din canal.

‎Oaspeții sunt jefuiți.

‎- Nu vrem să mergem la… ‎- Nu.

‎Bine ați venit la Bangkok! Poftiți!

‎CASA KANIT

‎Priviți pe cine am găsit!

‎- Bună! Bine ați venit! ‎- Lena!

‎Ați ajuns!

‎- Mă bucur să vă văd! ‎- Și noi. Bun venit!

‎- Bine ați venit la Casa Kanit! ‎- Mulțumim.

‎- Cum a fost pe drum? ‎- Bine.

‎El e Frankie.

‎- Amicul nostru Dominique. ‎- Bună ziua.

‎- Pentru tine. Și pentru tine. ‎- Mulțumesc.

‎- Un prosop curat. ‎- Mulțumesc frumos!

‎Prinde bine!

‎Vă iau eu geanta.

‎Veniți! Vă spălăm noi rufele.

‎- Toate hainele sunt murdare. ‎- Spălăm tot.

‎- Nu-i așa, Dominique? ‎- Da, Alain.

‎Mulțumesc că nu m-ai ascultat!

‎Spălați-vă, odihniți-vă, ‎simțiți-vă ca acasă.

‎DOUĂ LUNI MAI TÂRZIU

‎Sun de la Ambasada Olandei ‎în numele lui Herman Knippenberg.

‎E vorba despre niște persoane dispărute.

‎Îmi pare foarte rău, domnule Knippenberg.

‎Poliția ne-a cerut ‎să sunăm din nou după sărbători.

‎Adică peste trei zile!

‎- Bine, Lawana, poți să pleci. ‎- Da, domnule.

‎Knippenberg, ai pasat treaba aia poliției?

‎Da, domnule ambasador… Adineauri.