Boundin'

OAIA FĂRĂ BLANĂ

Iată o poveste despre cât de ciudate sunt schimbările în viaţă

şi s-a petrecut nu demult.

Pe-untăpşanunde creştetufadepelin,

pe-unterendejoacă lasuddezăpadă

trăiaunmielcu lânatarelucioasă.

Străluceaînsoare, sclipitoareşicurată.

Erataremândru,se admiraîntr-una.

Şisăltaîndanscât îlţineaupicioarele.

Dansapentruvecinii depestedrum.

Trebuiespuscădansul luileplăceademinune,

căcieiisealăturau câtaiclipi.

Apoiîntr-oziulică...

Săltândagale pemunteînsus

veniunmare iepuroijackalope.

Acestînţeleptal înţelepţilor,acestiepurerar

seoprisăse uitelamiel.

Hei, puştiule, ce-i cu balta?

Am fost cineva odinioară, acoperit cu puf am fost,

şi dansam mândru în soare, arătam ce pot.

Apoi m-au luat cu ei, într-un mod cam barbar

şi m-au tuns şi m-au zvârlit înapoi pe tăpşan.

Şi cum asta nu era de ajuns, acum prietenii mei râd de mine,

cred că arăt caraghios,