Thugs of Hindostan

1795. India.

Compania Britanică a Indiilor de Est a venit aici să vândă.

Însă acum, compania ne conduce.

Hidostan.

Au pus stăpânire pe mai multe regate, unul după altul.

Țara este înrobită.

Numai Raunakpur rămâne liber.

Protejează-ți casa !

Cine e ?

Ghici !

Cea mai frumoasă și cea mai obraznică fiica din Raunakpur...

... Zafira.

Ce faci ?

Îi scot dinții.

Și-a pierdut doi dinți la Dussehra (festival hindus).

Și nu i-au mai crescut la loc.

- Cine e ? - Khudabaksh.

Și eu ?

Tu și mama vă odihniți înăuntru. Aslam citește.

Eu și Khudabaksh păzim palatul.

Putem merge acasă acum, brav soldat?

Nu !

Hai să mergem, că altfel mama ta e cea care o să-mi scoată mie dinții !

Nu trebuie să te temi de soție.

Haide !

- Dă-mi mie ! - Ce faci ?

- Nu-mi strica lucrurile ! - Acum pleacă, bătrân prost ce ești !

- Sunt un om sărman, domnule. - Nu-mi pasă !

Ce se întâmplă ?

Ce e prostia asta ?

Domnule, îmi iau lucrurile fără să plătească.

Au spus că regula Companiei e că pot lua tot ce vor.

Compania nu are reguli aici...

... și nu va avea niciodată.

Maiestate !

Dispăreți ! Și să nu vă mai văd fețele pe-aici !

Dispăreți !

Dumnezeu să o binecuvânteze pe Maiestatea Sa !

Ai avut ceva de spus ?

Nu.

De ce l-ai trimis pe Aslam cu Khudabaksh dacă era periculos ?

Trebuia să-l trimit.

Khudabaksh e războinic, Aslam e doar un copil.

E și fiul meu.

Ce rost are ?

Dacă nu ne arătăm curajoși acum...

... sclavia va fi sigură.

Khudabaksh și Aslam au mers la Durgapur să ceară ajutor...

... dar nu s-au întors încă. Nu are rost să mai așteptăm.

Prieteni !

Trebuie să atacăm și să asediem palatul Companiei.

Dacă nu acționăm acum...

... Clive ne va înrobi așa cum a înrobit și alte regate.

Steagul acesta va flutura mâine deasupra palatului Companiei.

Maiestate ! Haideți odată !

Îl voi primi ca pe un oaspete...

... dar dacă îmi dați semnalul...

... înseamnă că nu e oaspete, ci inamic.

Bună ziua, dle Mirza, îmi cer scuze că dau buzna așa de târziu !

Numai dușmanii dau buzna, nobile Clive !

Cu ce-ți pot fi de folos ?

Te-ai gândit puțin la prietenia noastră ?

Vinzi sclavia sub formă de prietenie.

Suntem negustori, dle Mirza.

Noi vindem.

În timp ce aspirați la tron.

În viitor...

... negustorii vor fi puterea din spatele tuturor legiuitorilor.

Ești și astrolog ?

Nu, oportunist.

Recunosc oportunitatea. Și miros adevărul.

Serios ?

Știu că poți masca adevărul, precum cuvintele dintr-o poezie.

Așa cum cănile de ceai ascund mirosul...

... a ceea ce produci în fortăreața ta.

Praf de pușcă.

Iar cel mai mare secret este ascuns în versurile acestea.

„Când zilele vor fi egale, într-o noapte fără lună...

... călare pe un armăsar pur-sânge, sosește pericolul păcătoșilor."

Sună mai degrabă a conspirație...

... decât a poezie.

Fiul meu, Aslam, a scris poezia pe care tocmai ai citit-o.

Este o declarație de răzvrătire împotriva ta.

Cartea aceasta a fost cu el.

Faptul că acum e la tine înseamnă un singur lucru.

Fiul meu, Aslam, a fost martirizat.

Zarurile sunt în mâinile tale...

... și la fel și viața mea.

De aceea vreau să-ți arăt ceva.

Aslam !

Tată !

Haideți să fim prieteni, dle Mirza.

E periculos să fiu inamic.

Tratat.

Ai obținut ce ai vrut...

... acum eliberează-l pe fiul meu.

Sigur.

Libertate !

Khudabaksh !

Zafira !

Tată !

YASH RAJ FILMS PREZINTĂ

Rebelii din Hindostan

Rebelii din Hindostan

Rebelii din Hindostan

11 ani mai târziu

Ram Khilawan, lasă bariera jos !

Nu o ridica până nu-ți spun eu !

Drumul acesta aparține Companiei acum.

Oricine trece trebuie să plătească o rupie (monedă). Taxă.

O rupie de căciulă. Câte ?

Patruzeci ? Plătește 40 de rupii.

Oprește imediat !

Oprește !

Nu vezi bariera ?

Vrei să treci ? Plătește taxa !

Taxa ?

Drumul aparține Companiei. Oricine trece trebuie să plătească.

O rupie de căciulă.

Servitorul sau stăpânul ?

Poftim ?

Dacă stăpânul și servitorul călătoresc împreună...

... cine plătește ?

Stăpânul. Cine altcineva ?

Domnule, luați banii de la stăpânul meu.

Cine e stăpânul tău ?

Trandafirul din grădină, un diamant printre diamante...

Prințul Fidruddin Hakimuddin, mărețul nobil Khan.

Stăpâne, plătiți și scăpați de el.

Prostii ! Zici că măgarul e prințul ?

Îți și dau una, să termini cu circul.

Inspectore !

Nu este ceea ce vezi, ceea ce este, tu nu vezi.

Uite acolo !

El e stăpânul meu și e prinț. Eu sunt servitorul lui.

Poate nu vezi asta, dar el e prinț.

De când a venit Compania, mulți prinți s-au transformat în măgari.

Sunt măgari, dar nu arată.

Inspectore, e viclean.

„E adevărat ce spui. Viclenia mea e limpede ca ziua."

Are privirea ageră.

- Și unde este prinț? - Chamanpur (sat în India), domnule.

A avut încredere în Companie...

... și acum, pentru a-și folosi propriul drum, prințul trebuie să plătească... o taxă ?

Trebuie să plătească taxa.

Gata, inspectore !

Întârziem. Plătesc eu pentru el.

Stăpâne !

Nu accept acte de caritate.

Plătesc fix.

Merg cu tine. Te binedispun...

... drumul va părea mai scurt.

E un camarad amuzant. Cum te cheamă ?

Marinarul Firangi.

Sat Gopalpur. District Cawnpore. Awadh.

Slavă Zeului Shiva !

Domnii mei, mâncarea mea vă va face să vă lingeți degetele.

Foarte bine, Firangi.

Ceva mai încântător ?

Când îngerii mă aud, încep să plutească.

Dacă sunteți norocoși, vor apărea și zâne drăguțe.

Nu-l omorâți ! Jefuiți-l și lăsați-l să plece.

Golanii ăștia sunt niște neatenți ! Au uitat inelul.

Mai bine fă pe mortul. Altfel o să mori.

Au fost 7 pasageri. 5 rupii de om. 35 în total.

Dă-mi 35 de monede de argint, frumoase și rotunde.

Și o rupie pentru taxa de drum.

Ne jefuiești ?

Totul e atât de scump. A trebuit să-i urmăresc mult.

20.

32.

22.

Vorbim de o viață, nu de un sac de ceapă, Bhurelal.

28. Asta e !

30 și vasele de alamă și farfuria sunt ale mele.

Numărați, șefule. Sunt toți ?

Da.

Cuvântul lui Firangi valorează cât aurul.

Am promis 20 de tâlhari. Un om în plus, niciodata unul în minus.

Te pricepi la cifre.

Domnule, unul face 10 guinee, așadar 200 de guinee.

Am zis 100 de guinee.

Domnule, gândiți-vă la toți nemernicii pe care vi i-am dat.

Îmi risc pielea.

Ar trebui să spuneți „Fiul meu, Firangi, uite 200. Și 100 bacșiș."

Foarte bine. Așteaptă până vine bătrânul.

Șefule...

Nici moartea nu mă oprește. Trebuie să plec la Rasoolpur.

Ce calamitate e ?

Nicio calamitate, șefule.

A murit bunica mea.

Vă dau cuvântul meu că sarcina data e pe primul loc.

Dar acum trebuie să-i fac funeraliile.

Foarte bine !

Iubita mea bunică !

Bunico, de ce m-ai părăsit ?

Maiestate, amintiți-mi...

... să-i dau bunicii de pomană.

Ea era mereu harnică. Să mergem !

- Uitați-vă din nou ! - E gol.